Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Leonardo da Vinci a fost un sculptor foarte talentat, deşi acest domeniu artistic este mai puţin cunoscut în comparaţie cu ansamblul carierei sale din cauza absenţei lucrărilor pe care maestrul renascentist a reuşit să le finalizeze. Însă activităţile lui din domeniul sculpturii au contribuit la realizarea picturilor şi desenelor sale celebre şi viceversa, potrivit site-ului leonardo-da-vinci.net.

Alţi doi mari maeştri din epoca Renaşterii, Raphael şi Michelangelo, s-au specializat la rândul lor în anumite domenii artistice, în defavoarea altora.

Potrivit britannica.com, Leonardo da Vinci a lucrat ca sculptor încă din tinereţe, aşa cum mărturisea în propriile notiţe sau potrivit altor surse. Câteva capete din marmură şi ipsos - reprezentări ale unor generali -, create de discipoli ai lui Verrocchio, sunt uneori asociate cu Leonardo, întrucât un desen care îi este atribuit şi care are aceeaşi tematică sugerează o astfel de legătură. Însă calitatea inferioară a acelui grup de sculpturi exclude ipoteza ca ele să poată fi atribuite marelui maestru renascentist. Mai multe sculpturi reprezentând capete de femei şi copii, pe care, potrivit lui Giorgio Vasari, Leonardo le-ar fi modelat în lut în perioada lui de tinereţe, nu au supravieţuit trecerii timpului, iar urma lor a fost pierdută.

Cele două mari proiecte sculpturale cărora Leonardo li s-a dedicat trup şi suflet nu au fost finalizate. Nici uriaşa statuie ecvestră din bronz dedicată lui Francesco Sforza, la care marele maestru italian a lucrat din 1489 până în 1494, nici monumentul dedicat mareşalului Trivulzio.

Multe schiţe ale celor două proiecte există şi astăzi, iar cele mai impresionante dintre ele au fost găsite în 1965, când două carnete ale lui Leonardo - denumite "Codexurile din Madrid" - au fost descoperite în Biblioteca Naţională din Madrid. Acele carnete de însemnări dezvăluie caracterul sublim, dar şi îndrăzneala aproape ireală a acelor concepte artistice. Textele şi desenele demonstrează experienţa vastă a lui Leonardo în tehnica turnării în bronz, dar, în acelaşi timp, au relevat natura aproape utopică a celor două proiecte. Leonardo voia să realizeze statuia calului dintr-o singură bucată, însă dimensiunile gigantice ale armăsarului din acel grup statuar au generat probleme tehnice insurmontabile. Leonardo a rămas până la sfârşitul vieţii sale nesigur în privinţa soluţiei pentru acea problemă.

Desenele realizate pentru aceste două monumente arată măreţia viziunii pe care Leonardo o avea despre sculptură. Studii foarte exacte ce vizau anatomia, mişcarea şi proporţiile unui cal viu au precedat schiţele realizate pentru cele două grupuri statuare. Se pare că Leonardo s-a gândit la un moment dat să scrie şi un tratat ştiinţific dedicat calului. El a analizat două tipuri de poziţii ale calului ce urma să fie reprezentat în statuile sale - în plin galop şi la trap. În cazul ambelor proiecte, a decis în favoarea celei de-a doua variante.

Acele schiţe, superioare în ceea ce priveşte modul în care a reuşit să exprime tensiunea suprimată a calului şi a călăreţului în comparaţie cu statuia "Gattamelata", realizată de Donatello, şi cu statuia "Colleoni", de Verrocchio, reprezintă unele dintre cele mai frumoase şi mai semnificative exemple care ilustrează arta lui Da Vinci. Fără îndoială - în calitatea lor de simple idei -, ele au avut o influenţă foarte puternică asupra dezvoltării artei sculpturale şi a grupurilor statuare ecvestre din secolul al XVI-lea.

Nivelul profund de planificare folosit de Da Vinci pentru aceste două lucrări este reliefat şi prin faptul că maestrul italian a desenat chiar şi schiţele pentru vehiculele ce urmau să transporte statuile, după ce acestea urmau să fie realizate, până la amplasamentele lor finale.

O mică statuie din bronz, care reprezintă un călăreţ în galop, se află la Budapesta şi se apropie atât de mult de stilul lui Leonardo da Vinci, încât, dacă nu a fost realizată chiar de el, atunci cu siguranţă a fost turnată de unul dintre discipolii lui apropiaţi (poate de către Giovanni Francesco Rustici).

Potrivit lui Vasari, Rustici a fost cel mai zelos dintre discipolii lui Da Vinci şi a beneficiat de ajutorul maestrului său atunci când a realizat un uriaş grup statuar din bronz, "Sf. Ioan Botezătorul", expus la nord de intrarea în Baptisteriul din Florenţa. Există, într-adevăr, urme vizibile ale influenţei artei lui Leonardo în realizarea poziţiei corporale a Sfântului Ioan, mai ales în ceea ce priveşte poziţia neobişnuită a mâinii sale care arată spre cer, dar şi în silueta Levitului din acelaşi grup statuar.

Însă oamenilor de astăzi le-a rămas doar posibilitatea de a îşi imagina cum ar fi arătat sculpturile lui Leonardo, dacă acesta nu s-ar fi dedicat în cele din urmă picturii şi desenului.

În universul cultural-academic există şi o discuţie mai veche, legată de moştenirea artistică pe care Leonardo ar fi lăsat-o lumii întregi dacă acele sculpturi ar fi fost finalizate, iar cei mai mulţi dintre criticii de artă sunt de părere că este puţin probabil ca ele să fi obţinut acelaşi respect academic ca două dintre sculpturile lui Michelangelo - "David" şi "Pieta". Mulţi dintre experţii în istoria artei cred că sculptura nu a fost cea mai bună disciplină a lui Leonardo.

Deşi există puţine exemple pentru a studia activitatea depusă de Leonardo în sculptură, elementele explorate de el în această disciplină, precum mişcarea şi proporţia volumelor, au influenţat fără îndoială picturile şi desenele sale.AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Anda Badea)

 

Citiţi şi:

 

* DaVinci500/ ADN-ul lui Leonardo da Vinci ar putea fi descoperit cu ajutorul unei şuviţe de păr

 

DaVinci500/ Cele mai incredibile invenţii ale sale

 

DaVinci500/ Un artist pasionat de anatomie

 

DaVinci500/ Detalii insolite despre ''Cina cea de Taină'' 

 

DaVinci500/ Teorii şi controverse despre mesaje secrete şi coduri ascunse în "Cina cea de Taină" 

 

DaVinci500/ Secretele tehnicilor folosite de Leonardo da Vinci în picturile sale, descoperite de oamenii de ştiinţă 

 

DaVinci500/ Impactul talentului său de pictor asupra universului artelor 

 

DaVinci500/ Un geniu a cărui moştenire cultural-artistică a intrat în memoria colectivă a omenirii 

 

DaVinci500/ Cine ''îl deţine'' pe Leonardo? Un război cultural se duce între Italia şi Franţa 

 

DaVinci500/ ''Omul Renaşterii'' care a reuşit să schimbe lumea 

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.