Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Leonardo da Vinci este cunoscut în zilele noastre în principal prin intermediul picturilor sale. Multe dintre ele erau deja faimoase în timpul Renaşterii şi au rămas astfel până în epoca modernă. Totuşi, operele de artă ale maestrului renascentist reprezintă mai mult decât simple picturi frumoase, întrucât fiecare dintre ele a avut un impact puternic asupra universului artistic.

"Mona Lisa"

Pentru cei mai mulţi dintre oameni, atunci când aud numele Leonardo da Vinci, primul gând care le vine în minte se îndreaptă către pictura sa "Mona Lisa", potrivit leonartodavinci.weebly.com. Chiar şi copiii află despre "Mona Lisa" încă de la o vârstă fragedă. Este fără îndoială cea mai faimoasă pictură din lume. Însă cum s-a întâmplat acest lucru? Ce face "Mona Lisa" să fie atât de specială, încât chiar şi aceia care nu ştiu absolut nimic despre artă recunosc totuşi cu uşurinţă această pictură?

"Mona Lisa" este o reprezentare a pasiunii lui Da Vinci pentru artă, pentru noile sale descoperiri, reflectând dorinţa lui de a încerca lucruri noi. Când priveşti "Mona Lisa", înţelegi că o parte imensă din popularitatea ei provine din faptul că tabloul pare să încalce aproape fiecare aspect al picturii tradiţionale, cu toate că respectă tehnicile şi valorile renascentiste.

 


Foto: (c) Lefteris Partsalis / Xinhua


Leonardo a început să se abată pentru prima dată de la tehnicile-clişeu ale picturilor din Renaştere folosind un tip diferit de suport pentru pictură. Acel suport a fost un panou din lemn de plop, iar acesta este detaliul aflat în spatele longevităţii tabloului "Mona Lisa". O altă manieră în care "Mona Lisa" a încălcat tradiţia constă în poziţia femeii care a pozat pentru acea pictură. Ea a fost pictată de la şold în sus, cu mâinile aşezate în poală. Poziţia diferă de precedentele picturi, care îi arătau pe oameni în întregime.

Leonardo nu doar că a modificat mici detalii ale artei picturale, ci a introdus în universul artistic şi o serie de noi tehnici de pictură. De obicei, artiştii pictau atât decorul, cât şi partea frontală a picturii cu aceeaşi cantitate de detalii. Leonardo a folosit însă o tehnică denumită "sfumato", ce constă în estomparea marginilor şi a fundalului, pentru a obţine o pictură mai realistă. Această tehnică a fost utilizată şi atunci când Leonardo a pictat chipul femeii din acest tablou celebru.

O altă tehnică folosită de el se numeşte "chiaroscuro" ("clarobscur"). Aceasta a fost creată de Da Vinci însuşi. Se realizează prin folosirea culorilor luminoase şi întunecate pentru a adăuga picturii un contrast sporit. Deşi estompează anumite detalii ale picturii, îi conferă totuşi o doză subtilă de realism. Este un simbol al artei înseşi.

Simbolurile în sine sunt foarte influente şi puternice. Doar privind un simbol, oamenii pot să înţeleagă deja ideile şi înţelesurile aflate în spatele acestuia. "Mona Lisa" spune o poveste fără să folosească cuvinte. Ea simbolizează întreaga artă a lui Da Vinci şi revoluţia pe care el a declanşat-o în universul artelor. Simbolizează şi o schimbare a stilurilor de a picta şi o dezvoltare a artelor în general. Este un simbol pentru toate operele de artă nepieritoare care devin adevărate comori şi pentru fragmentele de istorie care au rămas ele însele, neafectate de trecerea nemiloasă a timpului.

"Cina cea de Taină"

Una dintre cele mai recognoscibile imagini din lumea de astăzi este aceea din "Cina cea de Taină". Evenimentul a fost descris în Biblia creştină şi se spune că reproduce ultima cină luată de Iisus alături de discipoli, înainte de a fi crucificat. Acel moment a fost descris de Da Vinci. În 1482, Lorenzo Di Medici - influentul conducător al Florenţei - i-a comandat o pictură lui Leonardo da Vinci, cerându-i să creeze un tablou cu "Cina cea de Taină". Lorenzo di Medici dorea să îi ofere opera de artă lui Ludovico Sforza, ducele de Milano.

 


Foto: (c) Ernesto Arias / EPA


Pictura a devenit faimoasă încă din perioada Renaşterii, deoarece, la fel ca "Mona Lisa", s-a abătut de la tehnicile tradiţionale, păstrându-şi în acelaşi timp valorile renascentiste. Diferenţele constau în principal în tipul de vopsea utilizată. De obicei, în timpul Renaşterii, cel mai utilizat tip era vopseaua cu ulei, întrucât aceasta prelungea longevitatea picturii şi oferea tabloului o senzaţie de profunzime.

Totuşi, Leonardo da Vinci a folosit o vopsea denumită "tempura" ("tempera" în limba română, n.r.), utilizată de obicei în perioada medievală. Leonardo a îmbunătăţit însă tehnica picturală: în loc să aplice vopseaua pe ipsos umed, a aplicat-o pe ipsos uscat, pentru a nu mai fi nevoit să aştepte la fel de mult timp înainte de a aplica un nou strat de vopsea. De asemenea, acest detaliu i-a permis pictorului să capteze intensitatea emoţiei scenei chiar în timp ce o picta, evitând frustrarea inerentă situaţiei în care ar fi fost nevoit să aştepte ca primul strat să se usuce.AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)

 

Citiţi şi:

 

* DaVinci500/ ADN-ul lui Leonardo da Vinci ar putea fi descoperit cu ajutorul unei şuviţe de păr

 

DaVinci500/ Cele mai incredibile invenţii ale sale

 

DaVinci500/ Un artist pasionat de anatomie

 

DaVinci500/ Un sculptor foarte talentat, dar fără lucrări finalizate

 

DaVinci500/ Detalii insolite despre ''Cina cea de Taină'' 

 

DaVinci500/ Teorii şi controverse despre mesaje secrete şi coduri ascunse în "Cina cea de Taină" 

 

DaVinci500/ Secretele tehnicilor folosite de Leonardo da Vinci în picturile sale, descoperite de oamenii de ştiinţă 

 

DaVinci500/ Un geniu a cărui moştenire cultural-artistică a intrat în memoria colectivă a omenirii 

 

DaVinci500/ Cine ''îl deţine'' pe Leonardo? Un război cultural se duce între Italia şi Franţa 

 

DaVinci500/ ''Omul Renaşterii'' care a reuşit să schimbe lumea 

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.