Leonardo da Vinci, ilustru reprezentant al Renaşterii, decedat pe 2 mai 1519, a fost pictor, sculptor şi inventator de geniu, a cărui moştenire cultural-artistică a intrat în memoria colectivă a omenirii, potrivit huffingtonpost.com.

Cei mai mulţi oameni din zilele noastre sunt deja familiarizaţi cu operele sale celebre. Creaţiile lui - între care "Cina cea de Taină", "Omul Vitruvian" şi, desigur, "Mona Lisa" - sunt considerate veritabile capodopere. Curiozitatea lui insaţiabilă l-a ajutat să devină unul dintre cei mai renumiţi oameni din rândul artiştilor, savanţilor, arhitecţilor şi personalităţilor din istoria Europei Occidentale.

Cu ocazia împlinirii a 500 de ani de la moartea sa (2 mai 1519), Huffington Post publică într-un articol informaţii mai puţin cunoscute de publicul larg despre maestrul renascentist.

Leonardo era ambidextru

Putea să scrie de la stânga la dreapta cu o mână şi în sens contrar cu cealaltă mână, obţinând astfel o bizară scriere în oglindă, pe care doar câţiva dintre prietenii lui apropiaţi puteau să o descifreze. A fost, de asemenea, dislexic, fapt ce ar fi putut să contribuie la stimularea capacităţilor sale vizual-spaţiale, raportează The Telegraph. După ce a devenit adult, inventatorul şi artistul Da Vinci a ridicat interesul său faţă de mecanica trupului uman la un cu totul alt nivel, disecând cadavre umane pentru a înţelege mai bine modul în care funcţionează corpul uman. Să nu credeţi că era un sadic, afirmă jurnaliştii de la The Huffington Post, care reamintesc cititorilor faptul că Da Vinci era vegetarian, din motive etice.

Foto: (c) Uffizi Gallery / REUTERS

La ce se gândea Mona Lisa

Oamenii se întreabă de secole la ce se gândea Mona Lisa, femeia cu zâmbet sfios din celebra pictură omonimă, în momentul realizării tabloului. Potrivit Discovery Magazine, "cercetătorii de la Universitatea Amsterdam şi Universitatea Illinois au folosit un software de recunoaştere facială şi au ajuns la concluzia că Mona Lisa este 83% fericită, 9% dezgustată, 6% temătoare şi 2% furioasă".

Realizările şi idiosincrasiile lui Leonardo da Vinci reprezintă un subiect foarte vast, însă mesajul lui general este unul simplu: de la cei mai mici muşchi din corpul uman şi până la marile noţiuni despre Univers, maestrul renascentist considera că fiecare detaliu se află într-o relaţie strânsă cu întregul. Lucrările sale au păstrat armonia perfectă pe care el o văzuse în cosmos, unde privirile sale descopereau atât artă, cât şi ştiinţă, prin intermediul unor observaţii atente şi în urma unei curiozităţi permanente.

Din acest motiv, Da Vinci este considerat unul dintre cei mai creativi şi mai fascinanţi artişti din toate timpurile. Viaţa lui, indiferent că a fost vorba despre artă sau ştiinţă, s-a bazat pe mantra "saper vedere" ("să ştii cum să vezi"). El considera că vederea era cel mai important simţ, cu cel mai ridicat grad de certitudine, şi s-a străduit să înveţe despre minunile naturii prin intermediul percepţiei vizuale. "Anatomiştii sunt de părere că lucrările de anatomie ale lui Leonardo şi-au devansat cu câteva sute de ani epoca", anunţa BBC în 2012.

Leonardo s-a născut în Vinci, o comună din provincia Florenţa, unde a devenit ucenic pentru sculptorul, maestrul aurar şi pictorul Andrea del Verrocchio, la vârsta de 14 ani. Acolo şi-a perfecţionat abilităţile artistice şi a învăţat metode interdisciplinare, inclusiv din domeniul chimiei. Şase ani mai târziu, a fost acceptat în mod oficial în Breasla pictorilor din Florenţa.

Ţesătorii florentini, moştenitori ai geniului lui Da Vinci

A 500-a comemorare a morţii lui Leonardo da Vinci, marcată în 2019, reprezintă o bună ocazie pentru unul dintre cele mai vechi ateliere de ţesături de mătase din Europa să ajute publicul larg să descopere, în centrul Florenţei, una dintre numeroasele maşinării inventate de acest geniu al Renaşterii.

Amenajat în cartierul istoric San Frediano, atelierul L'Antico Setificio Fiorentino prelucrează şi astăzi preţioasele fire de mătase la războaie de ţesut ce datează din secolele al XVII-lea, al XVIII-lea şi al XIX-lea. Însă "bijuteria" acestui spaţiu de marcă al artizanatului florentin, înfiinţat în 1786, este o maşină de răsucit bobinele cu fire, al cărei design a fost creat în urmă cu cinci secole de Leonardo da Vinci.

"Este o maşină de urzit, fabricată la sfârşitul secolului al XVII-lea după planurile originale ale maestrului, iar noi fabricăm şi astăzi articole de pasmanterie folosind această structură din lemn în totalitate verticală", a explicat pentru AFP Beatrice Fazzini, una dintre angajatele atelierului.

Mai mult decât un instrument, maşinăria este o operă de artă în sine, care pregăteşte firele înainte ca ele să fie introduse în războiul de ţesut, potrivit unei tehnici al cărei secret este păstrat cu sfinţenie de multe secole şi care le-a ajutat pe nobilele familii florentine să se îmbogăţească.

Atelierul, care aparţine din 2010 familiei designerului italian Stefano Ricci, fabrică ţesături, articole din dantelă şi panglici în stilul elegant şi în culorile folosite în epoca în care Florenţa era condusă de familia Medici.

În timpul dinastiei Medici, o bogată familie de comercianţi deveniţi bancheri, în perioada Renaşterii, fabricarea mătăsii a ajuns la apogeu pe malurile râului Arno.

Până la Kremlin

Unele dintre stofele produse de L'Antico Setificio Fiorentino decorează Palatul Republicii Italiene (în care se află sediile Preşedinţiei şi Senatului), dar şi celebra Galerie Uffizi din Florenţa, reşedinţe regale, precum cea a Danemarcei, şi palatul Kremlin din Moscova. Printre clienţii atelierului florentin s-au aflat şi se află personalităţi precum papa Francisc şi interpreţii de operă Maria Callas şi Andrea Bocelli.

"Este un muzeu care este şi o uzină", a explicat Briza Datti, arhitectă de interioare şi coordonatoare a departamentului comercial din cadrul atelierului.

În acest atelier sunt executate doar activităţi realizate manual, care urmează ritmul ţesătorului şi "păstrează amprenta familiei de care au aparţinut în trecut", a subliniat ea.

Simona Polimeni, în vârstă de 26 de ani, împleteşte firele de ţesut şi de urzit, acţionând o pedală şi reproducând gesturi ancestrale. Din mâinile ei iese astfel un damasc cu finisaje scânteietoare, ca prin magie. Nu mai puţin de opt ore de muncă sunt necesare pentru a produce doi metri de o astfel de ţesătură, demnă de curtea lui Lorenzo de Medici, supranumit Lorenzo Magnificul.

"Fiecare pânză trebuie să fie ţesută de aceeaşi persoană, ritmul trebuie să fie mereu acelaşi, altfel există riscul apariţiei unor imperfecţiuni", a subliniat Simona Polimeni, care a urmat cursurile Şcolii de ţesături şi restaurare din Florenţa.

Foto: (c) Ernesto Arias / EPA

Un metru de ţesătură costă între 200 şi 1.500 de euro

Desenele şi motivele stofelor, considerate adevărate comori, sunt conservate în arhivele istorice ale atelierului. Varietăţi de pluş, damasc şi tafta cu motive florale sau geometrice fac parte dintre ţesăturile fabricate în acest stabiliment secular, iar preţurile lor variază între 200 şi 1.500 de euro per metru.

Cinsprezece muncitori care lucrează în acest templu al tradiţiei consideră un privilegiu faptul că au posibilitatea de a produce astfel de ţesături preţioase din mătase, dar şi din in şi bumbac, care au inspirat numeroşi artişti şi erau utilizate în trecut de către regi şi împăraţi.

"Este o şansă pentru mine să lucrez aici, în mijlocul unor meserii vechi de mai multe secole. Însă nu mă simt ca într-un muzeu, este doar un mediu profesional special", a declarat Simona Polimeni.

La cerere, atelierul îşi deschide uşile în faţa unor grupuri de elevi şi de turişti, fără să îşi oprească producţia.

La unul dintre războaiele de ţesut, Silvana, o braziliancă de 50 de ani, manevrează cu rapiditate suveicile cu fire naturale în culori strălucitoare, care variază de la galben muştar la fucsia şi până la albastru petrol.

"Este o muncă foarte creativă şi un domeniu de excelenţă", a adăugat angajata braziliană, venită în urmă cu 30 de ani în Italia pentru a lucra în industria textilă din Toscana, celebră pe plan mondial. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Anda Badea)

Citiţi şi:

* DaVinci500/ ADN-ul lui Leonardo da Vinci ar putea fi descoperit cu ajutorul unei şuviţe de păr

* DaVinci500/ Cele mai incredibile invenţii ale sale

* DaVinci500/ Un artist pasionat de anatomie

* DaVinci500/ Un sculptor foarte talentat, dar fără lucrări finalizate

* DaVinci500/ Detalii insolite despre ''Cina cea de Taină'' 

* DaVinci500/ Teorii şi controverse despre mesaje secrete şi coduri ascunse în "Cina cea de Taină" 

* DaVinci500/ Secretele tehnicilor folosite de Leonardo da Vinci în picturile sale, descoperite de oamenii de ştiinţă 

* DaVinci500/ Impactul talentului său de pictor asupra universului artelor 

* DaVinci500/ Cine ''îl deţine'' pe Leonardo? Un război cultural se duce între Italia şi Franţa 

* DaVinci500/ ''Omul Renaşterii'' care a reuşit să schimbe lumea