COD GALBEN: 19-05-2025 ora 10 Intre 19 mai, ora 10 – 19 mai, ora 21 se va semnala intensificări ale vântului, instabilitate atmosferică temporar accentuată COD GALBEN: 19-05-2025 ora 10 Intre 19 mai, ora 21 – 20 mai, ora 06 se va semnala intensificări ale vântului
Luna poate fi considerată "Piatra din Rosetta a Sistemului Solar", întrucât cele aproape 400 de kilograme de roci lunare aduse pe Terra de astronauţii americani în cadrul programului Apollo din anii 1970 au transformat cunoştinţele pe care oamenii de ştiinţă le aveau până atunci despre Univers, relatează AFP.
Deşi seamănă cu nişte pietricele gri şi par lipsite de interes, cele 382 de kilograme de roci lunare sunt "materialele cele mai preţioase de pe Terra", a declarat Samuel Lawrence, specialist în planetologie în cadrul Agenţiei spaţiale americane (NASA). "Luna este piatra de temelie a ştiinţelor planetare", a adăugat el.
Aceste roci au fost aduse pe Pământ de astronauţii americani care au participat la şase misiuni pe Lună, între 1969 şi 1972.
Numeroase descoperiri ştiinţifice despre natura Universului au fost făcute în urma studierii eşantioanelor aduse pe Terra de prima misiune cu echipaj uman pe Lună, Apollo 11, de la reuşita căreia se vor împlini 50 de ani în luna iulie.
"Oamenii nu îşi dau seama de importanţa pe care a avut-o studierea eşantioanelor lunare prelevate în programul Apollo asupra modului în care înţelegem în prezent Sistemul Solar şi universul care ne înconjoară", a subliniat Samuel Lawrence. "Aici nu este vorba doar despre Lună, ci şi despre Mercur, Marte şi anumiţi asteroizi".
Oamenii de ştiinţă au putut astfel să înţeleagă mai bine modul în care s-a format satelitul natural al Pământului, practic în acelaşi timp cu planeta noastră în urmă cu 4,3 miliarde - 4,4 miliarde de ani, după un impact uriaş care s-a produs între un corp ceresc şi proto-Terra.
Reziduurile astfel rezultate au avut nevoie de mai multe sute de milioane de ani pentru a se agrega pe orbita terestră şi pentru a forma Luna.
"Am aflat că structura internă a Lunii este la fel ca aceea a Terrei. Ea are o scoarţă, o manta şi un nucleu", însă este lipsită de viaţă şi nu prezintă "nici fosile indigene, nici specii organice indigene".
Foto: (c) LARRY W. SMITH / EPA
Într-un seif
Unele dintre rocile lunare sunt expuse pentru public, inclusiv la Centrul spaţial Johnson din Houston. Preşedintele Richard Nixon a oferit mici fragmente de roci lunare celor 135 de ţări din epocă, ca un simbol al bunăvoinţei americane faţă de restul omenirii.
Însă cele mai multe dintre ele sunt conservate la Lunar Sample Laboratory, un centru administrat de NASA în Houston, "în recipiente sigilate într-un seif securizat, capabil să reziste la uragane şi numeroase catastrofe naturale". Ca măsură de precauţie, o parte din această comoară selenară a fost transferată într-un muzeu din White Sands, o localitate din statul New Mexico.
Pentru a marca împlinirea a 50 de ani de la primul pas făcut de oameni pe Lună, pe 20 iulie, câteva eşantioane au fost distribuite unor oameni de ştiinţă, în acest an.
"Suntem foarte prudenţi. Cercetătorii trec printr-o procedură riguroasă atunci când solicită un astfel de eşantion", a explicat Samuel Lawrence.
Noile cercetări permit, chiar şi după cinci decenii, realizarea altor descoperiri, graţie progreselor înregistrate în domeniul tehnologiilor de analiză.
Foto: (c) LARRY W. SMITH / EPA
Un exemplu recent: Luna "nu este în realitate complet lipsită de apă", a declarat Samuel Lawrence, care nu îşi ascunde entuziasmul în faţa posibilităţii ca astronauţii americani să revină în viitorul apropiat pe satelitul natural al Terrei.
Acesta este un obiectiv ce a fost fixat pentru anul 2024 de preşedintele Donald Trump.
"Cele şase misiuni cu echipaje umane pe Lună au transformat modul în care noi înţelegem Universul. Imaginaţi-vă cum ar fi dacă am avea oameni pe Lună timp de săptămâni sau chiar luni întregi la fiecare misiune. Există încă multe zone neexplorate pe Lună. Va fi destul de spectaculos", a adăugat acelaşi expert american în planetologie. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Anda Badea)
Citeşte şi:
50 de ani de la primul pas pe Lună: Apollo 11, un spectacol mediatic unic în istoria omenirii
50 de ani de la primul pas pe Lună: Un program spaţial revoluţionar
50 de ani de la primul pas pe Lună: 10 lucruri inedite despre programul spaţial Apollo
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
© 2025 Agenția Națională de Presă AGERPRES
Conținutul acestui site este proprietatea Agenției Naționale de Presă AGERPRES. Este interzisă republicarea sau redistribuirea conținutului fără menționarea sursei.
Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.
Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:
Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.