Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

În urmă cu 50 de ani, cucerirea Lunii a fost un eveniment televizual ieşit din comun, urmărit în direct de peste 500 de milioane de pământeni, graţie unui impresionant dispozitiv creat şi implementat de NASA şi de posturile de televiziune, informează AFP.

"Decupată" în episoade ca în cazul unui foileton, misiunea lunară a fost relatată timp de opt zile de televiziunile din lumea întreagă, cu 3.500 de jurnalişti acreditaţi la Houston şi 36 de posturi de televiziune, iar apoteoza a fost reprezentată de o transmisiune în direct de 31 de ore în Statele Unite, ce a relatat primii paşi făcuţi de un om pe Lună.

Niciodată transmisia de date prin satelit nu a fost atât de performantă, iar imaginile au fost difuzate în lumea întreagă (cu excepţia Chinei şi a unor zone din fostul bloc sovietic).

 


Foto: (c) AP


Deşi nu a fost primul eveniment transmis în direct în mai multe ţări - încoronarea reginei Elisabeta a II-a în 1953 a inaugurat această tehnologie - acest spectacol mediatic din 1969 a doborât recordul mondial de audienţă în epocă, depăşind 500 de milioane de telespectatori, potrivit postului ABC.

"Această cifră pare subestimată dacă luăm în calcul numeroasele ecouri care ne-au parvenit din lumea întreagă", anunţa redacţia AFP într-o lungă depeşă publicată pe 21 iulie 1969, ce relata "nopţile albe" făcute de locuitorii din Elveţia, "vârfurile de consum electric" de la Haga, "excelenta transmisiune din Polonia" şi întreruperea plimbării ritualice a împăratului Hirohito şi a împărătesei Japoniei pentru a urmări aselenizarea astronauţilor americani.

Ţinând cont de persoanele care au urmărit evenimentul în grup sau în spaţii publice, audienţa totală a fost estimată la 700 de milioane de telespectatori, adică 20% din populaţia mondială din epocă.

 


Foto: (c) AP


Trebuie menţionat, de asemenea, că sumele investite de reţelele radio-TV americane pentru acest eveniment s-au apropiat de 13 milioane de dolari la acea vreme, echivalentul costului de televizare a alegerilor prezidenţiale din 1968, potrivit revistei Variety.

"În calitate de realizator TV, eu trebuia să fac un program pasionant, trebuia să semene cu un film. Am investit peste 1 milion de dolari în producţie, pentru o emisiune de actualităţi din 1969 era o sumă astronomică!", a subliniat Joel Banow, realizator la CBS News, în serialul documentar "Chasing the Moon", de Robert Stone, care este difuzat de postul franco-german ARTE la jumătatea lunii iulie.

Asimov şi Welles

"Mi-am amintit de filmele de science-fiction din copilăria mea, iar acest fapt mi-a inspirat anumite idei", îşi aminteşte acelaşi realizator TV american.

 


Foto: (c) Lindsey Wasson / REUTERS


De fapt, pe platourile de televiziune, pentru a completa spaţiile libere din cele 31 de ore ale transmisiunii în direct, posturile TV, care rivalizau între ele, au dat dovadă de multă imaginaţie: au folosit machete, au invitat în studiouri scriitori celebri de romane SF, precum Arthur C. Clarke şi Isaac Asimov, dar şi cineaşti de renume mondial, precum Orson Welles.

Lansarea rachetei Saturn V spre Lună a fost filmată cu 340 de camere video, în timp ce la bordul acesteia, o cameră capabilă să transmită în direct, mai multe aparate foto şi un aparat de înregistrat audio au captat pentru memoria omenirii fiecare secundă a misiunii.

Modulul Lunar a fost echipat cu o cameră alb negru, fixată într-o trapă cu vedere spre exterior şi pusă în funcţiune de Neil Armstrong în timpul coborârii spre Lună, dar şi cu o cameră de filmat în 16 milimetri, ale cărei imagini au fost utilizate ulterior, în programe înregistrate.

 


Foto: (c) AP


Acele imagini, a căror calitate a fost considerată însă mediocră, au ţinut omenirea întreagă în suspans.

"Exista o anumită parte fantomatică a transmisiunii, pentru că vedeam prin siluetele astronauţilor, pentru a reduce semnalul de difuzare", a povestit Theo Kamecke, realizator TV în cadrul NASA, în acelaşi documentar.

"Apollo 11 a fost una dintre misiunile în care imaginile au fost cel mai puţin bine filmate, căci astronauţii americani nu au beneficiat de aceeaşi pregătire audiovizuală de care au beneficiat ceilalţi colegi ai lor, în urma precipitării cauzate de progresele ruseşti", a subliniat Charles Antoine de Rouvre, autorul unui documentar pasionant, "Apollo 11 - Retour vers la Lune", ce va fi difuzat în curând de postul France 2.

 


Foto: (c) AP


La fel ca mulţi dintre colegii lui de breaslă, el a putut să caute cu minuţiozitate printre imaginile şi înregistrările audio inedite realizate în timpul acestei misiuni istorice şi făcute publice în ultimele luni de către NASA.

"Mereu am simţit nevoia de a retrăi ambianţa acelei seri, emoţia intensă pe care oamenii au resimţit-o în acel moment, când totul s-a oprit în loc", a dezvăluit acelaşi realizator TV. "Acel show planetar a marcat momentul în care televiziunea a devenit o media de masă, alături de debutul transmisiunilor în culori", a reamintit el.

Dincolo de demonstraţia de forţă tehnologică făcută de americani în acea perioadă a Războiului Rece, foarte multe mijloace au fost mobilizate pentru a prezenta evenimentul "pentru că toată lumea a perceput importanţa momentului, dimensiunea simbolică a misiunii", a mai spus Charles Antoine de Rouvre.

 


Foto: (c) NEIL ARMSTRONGNASA HANDOUT / EPA


Şi, mai ales, comunicarea este necesară pentru a câştiga adeziunea publicului faţă de programele spaţiale. "Am reuşit să facem din nou acest lucru, recent, cu astronautul Thomas Pesquet, fiecare ţară din Europa are propriul ei Pesquet. Ne-am dat seama că oamenii aderă la emisiunile cu specific spaţial începând din momentul în care ştim să comunicăm cu ei", a adăugat realizatorul francez. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Adrian Dădârlat)

 

Citeşte şi:

 

50 de ani de la primul pas pe Lună: Un program spaţial revoluţionar

 

50 de ani de la primul pas pe Lună: 10 lucruri inedite despre programul spaţial Apollo

 

50 de ani de la primul pas pe Lună: Astronautul Michael Collins s-a întors la rampa de lansare de la Cape Canaveral

 

50 de ani de la primul pas pe Lună: Fragmentele lunare aduse de misiunile Apollo au transformat cunoştinţele despre Univers

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.