Curtea Constituţională a decis că există conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema constituirii completurilor de 5 judecători.

Decizia a fost luată cu majoritate de voturi.

Curtea Constituţională a admis, miercuri, sesizarea premierului Viorica Dăncilă în legătură cu un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema constituirii completurilor de 5 judecători.

Preşedintele CCR, Valer Dorneanu, a explicat la finalul şedinţei că Instanţa supremă a dat mai multe hotărâri începând cu anul 2014, potrivit cărora erau desemnaţi prin tragere la sorţi doar patru membri ai completelor de 5.

Urmează ca Înalta Curte să ia de îndată măsurile necesare pentru constituirea completurilor de 5, în sensul desemnării prin tragere la sorţi a tuturor membrilor acestor completuri, a mai spus Dorneanu.

Completurile de 5 judecători în materie penală de la Instanţa supremă au pe rol dosare importante, în care sunt judecaţi, printre alţii, liderul PSD, Liviu Dragnea, liderul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, omul de afaceri Sebastian Ghiţă şi fostul judecător de la CCR Toni Greblă.

De altfel, preşedintele PSD a deschis la Curtea de Apel Bucureşti, în contencios, un proces împotriva Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în care a reclamat nelegalitatea constituirii completurilor.

Curtea Constituţională a fost sesizată pe 2 octombrie de către premierul Viorica Dăncilă în legătură cu un conflict de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

"În data de 2 octombrie 2018, Curtea Constituţională a fost sesizată de către prim-ministru cu o 'cerere de soluţionare a unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, determinat de refuzul explicit al acestei din urmă autorităţi publice de a aplica o lege adoptată de Parlament şi substituirea în acest mod, implicit, autorităţii legiuitoare'. Sesizarea constituie obiectul dosarului nr.1417E/2018", informa CCR.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, declara anterior că decizia Colegiului de Conducere al Înaltei Curţi privind organizarea completurilor de 5 judecători poate fi atacată în contencios administrativ sau poate fi sesizată Curtea Constituţională.

"Dacă hotărârea Colegiului reprezintă un act administrativ, atunci poate fi atacată la instanţa de Contencios administrativ de cei interesaţi. Dacă hotărârea Colegiului are semnificaţia unei adăugiri la lege, unei modificări a legii în sensul amânării anumitor prevederi sub aspectul intrării în vigoare, deci dacă privim din această perspectivă, atunci am putea să discutăm posibilitatea sau problema ca Înalta Curte să fi intrat în puterea legiuitorului, să spună că s-a substituit legiuitorului - care a adoptat o lege, bună, rea, şi a venit cu o lege şi a zis că paragraful ăsta se aplică de la anul, atunci cineva ar putea să spună, cei care sunt subiecţi de sesizare a Curţii Constituţionale, din care categorie ministrul Justiţiei nu face parte, ar putea spune că este un conflict juridic de natură constituţională între Înalta Curte care, prin Colegiul de Conducere, a amânat momentul intrării în vigoare a unui paragraf, a unui articol din lege şi că Înalta Curte nu poate să adopte acte, măsuri de natura celor care intră în competenţa legiuitorului'', a explicat Toader.

La rândul său, preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, afirma, referitor la completul de judecători de la ICCJ care se ocupă de dosarul său privind angajările fictive de la DGASPC Teleorman, că acesta este nelegal şi că se va consulta cu avocaţii pentru a vedea ce demersuri se pot face.

"O să studiez cu avocaţii mei ce demersuri putem face, este nelegal (completul de judecată - n.r.) pentru că legea care a modificat 304 spune cu totul altceva şi noi considerăm că este nelegal. O să vorbesc cu avocaţii să vedem ce demersuri putem face", spunea Dragnea.

La începutul lunii septembrie, Colegiul de Conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a decis să nu aplice noile prevederi ale Legii 304/2004 în legătură cu alegerea completurilor de cinci judecători.

Şefa Instanţei supreme, Cristina Tarcea, declara pe 25 septembrie că legea care modifică Legea 304/2004 nu are dispoziţii tranzitorii, care să impună, pentru anul 2018, tragerea la sorţi a completurilor de cinci judecători, ea urmând să fie aplicată din ianuarie 2019. AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Florin Marin, editor online: Adrian Dădârlat)

Citeşte şi:

Tarcea la CCR: Mai grav, sunteţi chemaţi să faceţi un control de legalitate a tuturor hotărârilor pronunţate de ÎCCJ

Greblă, la CCR: ÎCCJ a amânat fără temei legal intrarea în vigoare a dispoziţiei referitoare la completurile de 5

Greblă, despre completurile de 5 judecători: Nu am contestat, de-a lungul procesului meu, modul de compunere a instanţei

Tarcea, la CCR: ÎCCJ se află într-o situaţie inedită - şi anume de a explica de ce a aplicat legea în litera şi spiritul ei

Greblă către CCR: Să găsiţi modalitatea în care efectele nerespectării legii privind completurile de 5 pot fi îndreptate

CCR dezbate sesizarea premierului Dăncilă pe tema constituirii completelor de cinci judecători de la ÎCCJ

Gorghiu, despre decizia CCR: Nu ar trebui să existe o consecinţă pentru ceea ce s-a întâmplat până acum

Iordache despre decizia CCR: Avem o lege şi Înalta Curte trebuie să o respecte

Dan Barna: Efectele deciziei CCR pot fi foarte mari pentru stabilitatea sistemului legislativ

Paşcan (PMP): Decizia CCR privind conflictul între Parlament şi ICCJ trebuie respectată; trebuie văzută şi motivarea

Stelian Ion despre decizia CCR: O surpriză neplăcută; USR va propune o altă modalitate de numire a judecătorilor CCR

Deputatul Marton Arpad (UDMR): Legile trebuie respectate de la intrarea în vigoare, inclusiv de judecători