Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost elaborat la nivelul UE ca urmare a crizei economice provocate de pandemia de COVID, un plan diferit, întrucât, pe lângă componenta de investiţii, include şi reforme asumate de fiecare ţară în parte, a declarat, miercuri, în Parlament, premierul Florin Cîţu.
"Am văzut în spaţiul public foarte multe interpretări eronate, unele dintre aceste întreţinute artificial cu intenţie, dar toţi românii trebuie să ştie că este un program diferit de ce am avut noi până acum din banul public. Este un program care a apărut într-un moment dificil, toată economia globală trecea printr-o perioadă de criză, cea mai mare criză din ultima sută de ani, şi este un plan care a apărut ca răspuns la această criză. Liderii Europei s-au uitat şi au văzut cum a reacţionat economia UE, fiecare ţară în parte, la acest şoc care a fost pandemia, care pentru unele ţări din UE continuă, şi au venit cu acest plan de investiţii. Este un plan diferit pentru că, pe lângă investiţii, de care toate ţările UE au nevoie, investiţii targetate pentru redresare şi rezilienţă, acest plan vine şi cu o parte de reformă şi asta este partea diferită faţă de ceea ce am avut până acum", a afirmat Florin Cîţu în şedinţa comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor, în care prezintă Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Premierul a adăugat că planul a fost aprobat de toate partidele politice atât în Comisia Europeană, cât şi în Parlamentul European.
"O parte de reformă pe care fiecare guvern şi-o asumă transparent, iar planul în această formă, cu cele două componente, de reformă şi de investiţii, care sunt conectate. Nu poţi să faci reformă fără investiţii şi investiţii fără reformă, a fost aprobat de toate partidele politice în Comisia Europeană, de toţi reprezentanţii - şi de socialişti, şi de dreapta şi în Parlamentul European. Deci, acolo nu a existat niciun fel de discuţie, este un plan aprobat la nivel european pe care noi îl implementăm în România", a mai declarat Cîţu.
El a adăugat că mai sunt câteva lucruri care diferă faţă de ceea ce era până acum cu absorbţia fondurilor europene.
"Un criteriu foarte important: toate investiţiile pe care le facem prin acest program trebuie finalizate până-n 2026, asta înseamnă că sunt proiecte mature (...) iar dacă nu le finalizăm, pierdem banii. Deci, trebuie să fim foarte atenţi ce proiecte punem în acest plan - şi aici nu există niciun fel de excepţie. (...) Ca o paranteză, nu mai strigaţi că proiectul X sau Y nu a fost inclus în PNRR, mai ales colegii din Opoziţie, pentru că dumneavoastră ştiţi foarte bine planul cum funcţionează şi ştiţi foarte bine că unele dintre ele nu pot să fie incluse în acest plan. Le vom include în alte programe de investiţii. Deci, unul dintre criterii este acesta şi este foarte important", a subliniat Cîţu.
Şeful Executivului a punctat că a doua parte importantă din proiectele incluse în PNRR o reprezintă 'componenta verde', de reducere a gradului de poluare şi pentru digitalizare.
"Două lucruri de care România are nevoie foarte mult. Şi de aceea luptăm foarte mult să avem aceşti bani, să-i investim, pentru că vrem să reducem şi gradul de poluare, dar vrem şi să creştem digitalizarea în România. Aici avem şi nişte procente foarte clare pe care le-a impus Comisia Europeană prin acest program: 37% pentru tranziţia 'verde', deci tranziţia către o economie 'verde', şi 20% pentru digitalizare", a precizat Cîţu.
Premierul s-a referit la reforme care trebuie implementate, "reforme care au fost amânate 30 de ani şi pe care trebuie să le facem".
"Şi nu le facem doar pentru că ne spune cineva, le facem pentru că România are nevoie să treacă la următorul capitol de dezvoltare. (...) Aceste reforme garantează că investiţiile pe care le facem nu mai sunt investiţii doar pe hârtie, sunt investiţii care vor aduce bunăstare tuturor cetăţenilor României. Şi prin acest program ne asigurăm şi vă asigur, dragi colegi din Opoziţie, şi am mai avut discuţia asta, că nu este un program politic, pentru că este un program pe proiecte", a mai declarat Cîţu. AGERPRES/(A - autor: Daniel Florea, editor: Florin Marin, editor online: Gabriela Badea)
Citeşte şi:
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
© 2025 Agenția Națională de Presă AGERPRES
Conținutul acestui site este proprietatea Agenției Naționale de Presă AGERPRES. Este interzisă republicarea sau redistribuirea conținutului fără menționarea sursei.
Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.
Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:
Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.
< | june 2025 | > | ||||
---|---|---|---|---|---|---|
su | mo | tu | we | th | fr | sa |
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
< | july 2025 | > | ||||
---|---|---|---|---|---|---|
su | mo | tu | we | th | fr | sa |
29 | 30 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
27 | 28 | 29 | 30 | 31 | 1 | 2 |