Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Plenul Senatului a adoptat miercuri, în calitate de for decizional, două propuneri legislative de modificare a Legii 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, acte normative care prevăd modul de alegere a jucătorilor CCR şi faptul că aceştia pot fi reţinuţi, arestaţi sau percheziţionaţi doar cu încuviinţarea plenului Curţii.

Propunerea legislativă a deputatului Adnagi Slavoliub (minorităţi), adoptată de Camera Deputaţilor în 11 aprilie 2017, care modifică mai multe prevederi ale legii inclusiv cele referitoare la arestarea unui judecător CCR, a primit din partea Senatului 81 de voturi "pentru", 19 "împotrivă", înregistrându-se şi patru abţineri.

Senatul a respins raportul Comisiei juridice aferent acestei propuneri legislative şi a adoptat actul normativ în forma Camerei Deputaţilor, care a fost prim for sesizat în acest caz.

"Judecătorii Curţii nu pot fi reţinuţi, arestaţi, percheziţionaţi decât cu încuviinţarea plenului CCR, la cererea ministrului Justiţiei, sesizat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Încuviinţarea se dă cu votul a două treimi din numărul judecătorilor CCR, după ascultarea judecătorului în cauză", prevede actul normativ adoptat.

Raportul Comisiei juridice respins de plen stipula, pe de altă parte, că: "Judecătorul care a fost numit pentru restul de mandat al unui alt judecător, cu o durată mai mică de cinci ani, va putea fi numit, la reînnoirea Curţii Constituţionale, pentru un mandat complet de nouă ani". În schimb, forma adoptată de Camera Deputaţilor şi însuşită miercuri şi de Senat, nu prevede durata de cinci ani, ci doar că "judecătorul care a fost numit pentru restul de mandat al unui alt judecător va putea fi numit, la reînnoirea CCR, pentru un mandat complet de nouă ani".

Totodată, actul normativ adoptat de Senat prevede că judecătorii CCR "cu vechime în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior de cel puţin 25 de ani, indiferent de vârstă şi de data pensionării, beneficiază, la cerere, de pensie de serviciu egală cu 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute".

Pensia de serviciu a judecătorilor CCR poate fi cumulată cu orice ale venituri realizate, se mai arată în forma adoptată de Senat, deşi Comisia juridică eliminase această prevedere din proiectul de lege.

O altă propunere de modificare a Legii CCR, iniţiată de deputatul PSD Eugen Nicolicea, vizează alin. (4) al art. 5 din actul normativ şi prevede, în forma propusă plenului Senatului de Comisia juridică, că "fiecare Cameră a Parlamentului numeşte la propunerea Biroului permanent şi pe baza recomandării Comisiei juridice, în calitate de membru al Curţii Constituţionale, persoana care a întrunit votul majorităţii membrilor prezenţi". Actul normativ a fost adoptat tacit de Camera Deputaţilor în 28 iunie 2016.

Senatul a adoptat miercuri propunerea legislativă a deputatului Eugen Nicolicea cu 93 de voturi "pentru" şi 11 "împotrivă", însuşindu-şi în acest caz raportul Comisiei juridice. AGERPRES/(AS - autor: Livia Popescu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Gabriela Badea)

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.