COD GALBEN: 22-01-2020 ora 10 Intre 22 ianuarie, ora 16:00 - 23 ianuarie, ora 20:00Fenomene vizate se va semnala 22 ianuarie, ora 16:00 - 23 ianuarie, ora 20:00Fenomene vizate

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 8 sep /Agerpres/ - Sebastian Burduja, absolvent de Stanford şi Harvard, spune că mulţi dintre tinerii care vor să studieze în străinătate sunt descurajaţi de mitul potrivit căruia cei primiţi la universităţi de top ar trebui să fie "cel puţin savanţi de renume mondial, în devenire", când, în realitate, calităţile principale de care au nevoie sunt forţa de muncă şi îndrăzneala.
Tânărul de 29 de ani, unul dintre fondatorii Ligii Studenţilor Români din Străinătate (LSRS), demonstrează că un absolvent a două instituţii considerate superlativele educaţiei poate simţi dorul de casă şi are un nume special dat de prieteni - Tianu. Sebastian (Tianu) Burduja a fost admis la Stanford în 2004, iar studiile la prestigioasa universitate americană au însemnat o provocare majoră.
"În primul rând a fost dorinţa de a avea şansa unei educaţii mai bune, (...) de a trăi în alt mediu, de a-mi măsura puterea de muncă alături de unii dintre cei mai buni studenţi din lume", spune acesta despre decizia sa de a pleca la facultate în Statele Unite ale Americii.
Costurile educaţiei sale - aproximativ 30.000 de dolari pe an la acel moment - au fost acoperite în parte de împrumuturi ale părinţilor şi bunicilor săi.
"E foarte greu să spui 'Nu' când vine în poştă scrisoarea de admitere de la o universitate de top şi cred şi sper că fiecare tânăr român care are o asemenea oportunitate să poată face efortul de a acoperi aceste costuri prin sprijinul familiei, prin crowdfunding, sau prin burse de merit. Sunt profund recunoscător tuturor celor care m-au sprijinit, pentru că acest tip de educaţie îţi poate deschide uşi în toată lumea. De altfel, ca urmare a rezultatelor mele de la Stanford, Universitatea Harvard a suportat o mare parte a costurilor aferente programului de dublu-masterat pe care l-am urmat", adaugă el.
În prezent, Burduja lucrează la sediul central din Washington al Băncii Mondiale, are o familie împărţită între Statele Unite ale Americii şi România şi speră că va aplica ceea ce a învăţat la Stanford şi Harvard pentru cauze bune şi de multe ori legate de ţara sa.
Burduja a ales, după Colegiul Naţional Mihai Viteazul (Bucureşti), Statele Unite ale Americii în parte şi datorită domeniului de care era interesat - dezvoltarea democraţiei în diferite ţări ale lumii.
"Aveam 4 ani şi ceva la Revoluţie, eram la Piatra Neamţ cu familia, într-un mediu oarecum ferit de violenţe, dar m-a marcat foarte mult acel eveniment. Au venit anii '90 cu tulburările şi deziluziile specifice şi am rămas cu acea idee că România a ratat şanse majore de dezvoltare, cel puţin în comparaţie cu ce au realizat alte ţări din regiune şi nu numai (Polonia, Turcia, India, Brazilia etc.). Am căutat un răspuns la întrebarea 'Ce putea merge mai bine?'... cam asta e ce m-a adus la Stanford şi apoi la Harvard", spune tânărul.
La Stanford, Burduja l-a întâlnit pe Larry Diamond, unul dintre cei mai activi şi importanţi teoreticieni ai studiilor democraţiei, profesor care i-a devenit ulterior mentor. Deşi în mediu american, Sebastian Burduja şi-a axat lucrările de la Stanford şi Harvard pe fenomene din spaţiul românesc, în special corupţia.
"Corupţia este un factor de risc major pentru stabilitatea unui sistem democratic şi pentru dezvoltarea economică. Dacă oamenii nu au încredere că democraţia este în beneficiul lor, atunci sistemul se erodează, îşi pierde din legitimitate şi poate da naştere la fenomene extremiste", afirmă acesta.
Potrivit lui Burduja, conform Eurobarometrului pe tema corupţiei din 2013, în România, 93% dintre cei chestionaţi vedeau corupţia ca pe o problemă foarte importantă şi 57% se confruntau cu ea zi de zi.
"Poate vor mai trece nişte ani până la combaterea completă şi eficientă a acestui fenomen", spune Burduja, care se imaginează, în viitorul apropiat, în România. "Am încercat să rămân implicat în societatea românească atât în cariera profesională, cât şi prin LSRS. Cred că, în mare, distanţa ne ajută să ne detaşăm de agitaţia de zi cu zi din ţară şi să găsim soluţii la problemele de dezvoltare ale României, într-un context mai larg. Dorul de ţară creşte proporţional cu distanţa", recunoaşte Burduja.
Dar depărtarea de ţară l-a făcut pe Sebastian Burduja să aibă acces la un sistem de învăţământ care este centrat pe nevoile studentului şi care îi dă acestuia experienţa practică necesară pentru o viitoare carieră.
Cea mai dragă amintire a tânărului legată de SUA are legătură cu prima zi petrecută ca student în această ţară.
"Tocmai ajunsesem în campusul de la Stanford şi mergeam spre cămin. Am remarcat un grup de studenţi care ţineau o pancartă mare cu numele meu şi care scandau 'Welcome Sebastian!'. A fost un moment de şoc. Mi s-a confirmat ulterior, în nenumărate rânduri, percepţia că studentul este în centrul sistemului academic. Atunci când eşti student la o universitate de calibru, ai acces la cei mai buni profesori, la laureaţi ai Premiului Nobel care îţi oferă din timpul lor. Tot procesul academic este axat pe nevoile tale", povesteşte acesta.
Dar studiul la o universitate de excepţie înseamnă şi aderarea la un cod al onoarei, unde regulile nu sunt negociabile.
"M-a marcat modalitatea în care se susţin examenele la Stanford. Profesorul pleacă din sala de curs, unde studenţii sunt lăsaţi nesupravegheaţi. Studenţii, prin faptul că învaţă la Stanford, aderă la un cod al onoarei care interzice copiatul sau orice altă formă de trişare. E un sistem inteligent, pentru că în loc să fie doi ochi care supraveghează o sală întreagă, fiecare student este responsabilizat cu respectarea codului de onoare. Cât timp am fost acolo, nu au fost cazuri de studenţi care să fi copiat, dar, dacă ar fi existat, studenţii ar fi fost exmatriculaţi. Cazurile de furt sunt tratate cu foarte mare seriozitate acolo", precizează Burduja.
Studiile în Statele Unite ale Americii i-au adus acestuia internship-uri la Organizaţia Naţiunilor Unite, la National Endowment for Democracy şi la o mare companie de consultanţă din România, precum şi o colaborare cu Larry Diamond, ca asistent de cercetare, pentru cartea profesorului, "The Spirit of Democracy".
"Am mai lucrat part-time la un restaurant de fast food şi la o agenţie de publicitate a studenţilor. Şi acestea sunt experienţe de care sunt mândru, deoarece mi-au asigurat un ban în plus şi integrarea mai rapidă în societatea americană", recunoaşte Burduja.
În urmă cu un an şi jumătate, Sebastian Burduja a ocupat un post de Social Development Consultant la biroul din Washington al Băncii Mondiale, în cadrul regiunii Europa şi Asia Centrală. Pe scurt, o parte din atribuţiile sale implică cercetări economice şi socio-politice, urmate de deplasări în teren, unde ia legătura cu autorităţi publice, membri ai societăţii civile sau jurnalişti, pentru a testa realităţile din spatele cifrelor din rapoarte. În mare, jobul tânărului înseamnă jumătate de an petrecut în deplasări care includ, de multe ori, şi România.
"Este un avantaj să fii din ţara pe care o studiezi. A fost o mare şansă, pentru că la momentul interviului pentru Banca Mondială începeau proiecte importante în România. A fost un timing foarte bun şi am avut şansa să fiu apreciat de oameni care mi-au acordat încredere deplină", spune Sebastian Burduja.
În opinia sa, "România este o ţară cu un potenţial imens, mai ales la nivel uman, dar şi ca resurse naturale şi poziţie geografică".
"Dar am ratat şanse pe parcursul a 25 de ani din cauza sistemului public şi politic defectuos, care a avantajat o elită restrânsă, într-un cerc vicios extrem de rigid. De altfel, aceasta este tema principală a cărţii pe care o voi publica în România în viitorul apropiat", arată el.
Cartea va apărea în octombrie sau noiembrie în acest an şi se numeşte ''Între Speranţă şi Deziluzie: Democraţie şi Anticorupţie în România Postcomunistă''.
Visul de a se întoarce în ţară încă rămâne, dar, până atunci, Sebastian Burduja încearcă să schimbe lucrurile în bine.
"Crezul meu este că atunci când ţi s-a dat mult trebuie să dai mult înapoi, la rândul tău. Asta încerc să fac în viaţa mea de zi cu zi", adaugă tânărul.
Cu o diplomă de Stanford şi două de Harvard, Burduja spune că proiectul de care este cel mai mândru este Liga Studenţilor Români în Străinătate, fondată în 2009, alături de câţiva prieteni. Până atunci nu existau organizaţii care să aducă împreună studenţii şi absolvenţii români în străinătate. În cinci ani, LSRS a adunat 8.300 de membri şi 40 de filiale. Membrii Ligii oferă asistenţă celor care sunt interesaţi să înveţe în străinătate, dar şi celor care vor să se întoarcă în România sau să se implice, de aproape sau de departe, în proiecte pentru dezvoltarea ţării.
"Cred că important e să nu uiţi motivul pentru care eşti într-un punct anume în viaţă şi ce vrei să faci pe termen lung - aşa cum spunea bunicul meu, care a slujit vreme de şase decenii în dragă noastră Moldovă -, în viaţă trebuie să faci nu ceea ce poţi, ci ceea ce trebuie. Cred că e sfatul meu principal pentru cei care îşi doresc o educaţie în străinătate, alături de îndemnul de a îndrăzni. Trebuie să îndrăzneşti, să ai curaj şi să mergi înainte cu stăruinţă, indiferent de greutăţi", mai spune Sebastian Burduja. AGERPRES/(A, AS - autor: Oana Ghiţă, editor: Georgiana Tănăsescu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.