Vasul eneolitic cu îndrăgostiţi, cu o vechime de aproximativ 6.500 de ani, reprezintă o farfurie adâncă din lut pe fundul căreia un cuplu format dintre un bărbat şi o femeie par că stau pe o băncuţă, cu bărbatul care o cuprinde protector pe după umăr pe femeie, este considerat de specialişti ca fiind unic în lume, fiind descoperit în urmă cu peste 40 de ani, în timpul săpăturilor arheologice de pe raza judeţului.

"Vasul cu îndrăgostiţi face parte din tezaurul Muzeului Judeţean Giurgiu, are o vechime de aproximativ 6.500 de ani şi este unul dintre cele mai importante artefacte din muzeu. Vasul cu îndrăgostiţi, eneolitic, cultura Gumelniţa, este datat în perioada 4.500- 4.100 înaintea erei noastre. Este un vas descoperit la Şantierul arheologic Sultana, Malul Roşu, în anul 1975 de către Constantin Isăcescu ce era arheolog la Muzeul din Giurgiu (...) Acest vas este unicat în lume şi în perioada 2014-2016 aproape a făcut înconjurul lumii, fiind prezentat în expoziţii itinerante în Europa, SUA, China. Avem aici şi cataloagele de la expoziţiile internaţionale unde a participat - de la Bucureşti, unde a avut loc o expoziţie numită 'Radiografia unei lumi dispărute', în Elveţia, SUA, iar ultima expoziţie la care a participat a fost în China în cadrul expoziţiei Comorile României în China", a declarat, pentru AGERPRES, arheologul Iulia Răbîncă, specialist în cadrul Muzeului Judeţean Giurgiu.

Vasul cu îndrăgostiţi este din lut, "decorat cu motive romboidale în alb şi roşu, pe fundul căruia se află modelat tot din lut un cuplu format dintre un bărbat şi o femeie care par că stau pe o băncuţă, iar gestul lui de a ţine mâna pe după umărul fetei este unul de tandreţe".

"De asemenea, pentru perioada respectivă se consideră că este legat de spiritualitate, de univers, în acea vreme femeia era considerată zeiţa mamă, era zeiţa fertilităţii. Totodată, culorile vasului arată legătura cu viaţa alb şi roşu, iar spirala care pleacă de la ombilicul femeii reprezintă spirala vieţii. Atât gestica cât şi cromatica arată implicit legătura cu dragostea. Deşi seamănă cu o strachină, vasul este absolut unul deosebit, în niciun caz nu era un vas pentru depozitat alimente, este un vas legat de credinţele lor religioase, de legăturile cu spiritualitatea, acestea sunt interpretările specialiştilor, ipotetice, sigur, în lipsa izvoarelor scrise (...) Nu s-a mai găsit nicăieri în lume aşa ceva, acest vas este unicat, este vasul nostru de tezaur, aproape a făcut înconjurul lumii şi va mai face, sperăm noi", a completat Iulia Răbîncă.

Vasul cu îndrăgostiţi a fost găsit în timpul săpăturilor prilejuite de interesul administraţiei de atunci de a draga valea Mostiştei, iezerul Mostiştei, după care a fost preluat de arheologi şi restaurat la Muzeul Judeţean Giurgiu.

"După descoperire a fost restaurat de arheologul Mihai Ionescu. Doi mari arheologi au contribuit la acest tezaur, arheologul Constantin Isăcescu care l-a descoperit şi Mihai Ionescu, cel care l-a restaurat. Uimitor faţă de vechimea vasului este faptul că s-au păstrat culorile foarte bine, vasul are culorile naturale, nu este modificat", a adăugat specialistul arheolog.

La muzeul din Giurgiu vin zilnic oameni interesaţi de această piesă unică în lume.

"Am auzit că acest vas a fost descoperit în judeţul Giurgiu şi a fost în expoziţie şi în China, sunt atât de impresionat de acest vas şi starea de linişte pe care o transmite. Aş fi fost în stare, dacă nu aparţinea acestor locuri, să fac înconjurul lumii pentru a-l vedea", a declarat, pentru AGERPRES, un vizitator, Nicolae M. de 54 de ani, din Giurgiu.

În prezent, vasul cu îndrăgostiţi este expus singur într-o vitrină dintr-o sală situată la etajul Muzeului Judeţean Giurgiu, în cadrul unei expoziţii dedicate dragostei şi Centenarului României.

"Cuplul transmite linişte, pace, parcă nimic din grijile vieţii nu îi atinge, intri într-o stare de beatitudine când îl priveşti. De fapt, nu simţi că acest cuplu stă pe fundul unui vas, ci pe bolta cerească, este mirific sentimentul care te încearcă atunci când îl priveşti. Impresionante sunt şi culorile naturale care s-au păstrat de atâtea mii de ani", spune şi Elena S, o altă vizitatoare din Giurgiu. AGERPRES / (A - autor: Camelia Bigan, editor: Marius Frăţilă)