Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Cunoscut din ce în ce mai mult în ultimii ani prin puternicul mediu universitar, prin comunitatea în continuă creştere a IT-iştilor, pentru festivalurile de muzică Untold şi Electric Castle sau prin faptul că a fost Capitală Europeană de Tineret, Cluj-Napoca este unică în Europa printr-un fapt mult mai puţin ştiut de oameni - oraşul este leagănul unitarianismului.

În acest oraş s-a născut în secolul al XVI-lea o nouă confesiune, Cluj-Napoca fiind astăzi sediul celei mai vechi şi a singurei Parohii Unitariene din lume. Confesiunea este în prezent îmbrăţişată de comunităţi mai mari sau mai mici de pe mapamond, iar nume precum cel al inventatorului american Alexander Graham Bell, al compoziorului norvegian Edvard Grieg sau al scriitorului britanic Charles Dickens sunt puternic legate de istoria unitarianismului.

Ideile care au stat a baza unitarianismului au mocnit în urmă cu o jumătate de mileniu, cam pe vremea când Martin Luther îşi făcea cunoscute cele 95 de teze despre practica indulgenţelor în mai multe locuri din Europa, cum ar fi Polonia sau Anglia. În mod paradoxal, Unitarianismul a prins rădăcini foarte adânci tocmai în această margine de continent, într-un oraş în care cultura apuseană, în multiplele ei forme şi teologii, coexista cu cea răsăriteană. Mai mult decât atât, într-un timp extrem de scurt unitarianismul a devenit confesiunea dominantă a Clujului.

Cel care a sădit în Transilvania această nouă credinţă a fost David Ferenc, cunoscut în istorie şi sub numele de Francisc David. El s-a născut la Cluj în jurul anului 1520, tatăl său fiind un meşter sas, iar mama o unguroaică din Cluj. Tânărul Francisc a studiat la Braşov şi apoi la Alba-Iulia. Prin 1551 a fost trimis în Germania, la Wittenberg, unde a făcut cunoştinţă cu ideile protestantismului.

Trebuie amintit că secolul al XVI-lea a fost epoca Reformei, iar aceasta a alimentat mai multe idei teologice pe care diverse comunităţi europene le-au îmbrăţişat. În orice caz, Francisc David a parcurs toţi paşii necesari pentru a-şi desăvârşi studiile, după care a urcat pe cea mai înaltă treaptă ierarhică pe care putea ajunge. Reîntors la Cluj, el devine superintendentul lutheranilor din oraş iar în 1564 este ales episcop al bisericilor maghiare din Transilvania şi numit pastor la curtea principelui transilvan Ioan al II-lea Sigismund Zápolya.

Ca lider al preoţilor din Cluj-Napoca, Francisc David a slujit în Biserica Sfântul Mihail, care domină şi astăzi centrul vechiului oraş. El a fost cel care a reuşit să atragă întreaga comunitate din Cluj la unitarianism, care a fost pentru aproape 100 de ani principala confesiune a oraşului.

"Ca să înţelegem structura unitarianismului trebuie să vedem că din punct de vedere istoric el nu a pornit dintr-un singur centru. S-a format în diferite zone ale Europei, în secolele XVI-XVII. Primele comunităţi unitariene s-au format în Polonia şi în Transilvania, Transilvania fiind stat separat în secolul al XVI-lea, şi în Marea Britanie. Unitarianismul de la noi are mici puncte comune care leagă aceste comunităţi între ele, însă din punct de vedere istoric formarea acestor grupuri este una separată. Din punct de vedere teologic se ajunge la aceeaşi idee, a unităţii lui Dumnezeu, la ideea că Isus a fost o persoană umană ca şi noi toţi, însă el a fost Învăţătorul cel mai înţelept al Lumii", a explicat preotul Norbert Rácz, preotul paroh al Bisericii Unitariene din Cluj.

Din punct de vedere istoric, între unitarianismul din Transilvania şi cel din Ungaria au existat secole la rând relaţii foarte strânse. Înainte de 1918, exista, practic, o singură Biserică Unitariană.

"După Dictatul de la Trianon, de după Primul Război Mondial, apare această situaţie în care unii unitarieni trăiesc într-o ţară care este vecină cu noua ţară în care există centrul unitarianismului. Astfel, din aceste presiuni istorice se formează o nouă episcopie, cu centrul la Budapesta, care, din punct de vedere teologic este exact ca şi cea din Transilvania, din România, însă există acest hotare între cele două ţări", a povestit preotul.

În 2012 are loc un eveniment istoric pentru Unitarianism, Clujul redevenind sediul principal al confesiunii. Cele două episcopii, cea de la Budapesta şi cea de la Cluj, într-un sinod care a avut loc la Cluj-Napoca decid ca cele două entităţi bisericeşti să devină din nou una. Aşa apare Biserica Unitariană Maghiară, care are membri şi parohii şi pe teritoriul României de astăzi şi pe teritoriul Ungariei de astăzi.

"Însă centrul acestei Biserici este aici, la Cluj-Napoca. Acest centru nu poate fi lăsat deoparte", a precizat Norbert Rácz.

Explicând cum s-a ajuns la această decizie, ca sediul principal al Bisericii Unitariene să se întoarcă la Cluj, care este un oraş mai mic şi mai puţin vizibil decât Budapesta, preotul a amintit că ''centrul şi izvorul unitarianismului este Clujul''.

"Dacă romano-catolicii ar decide că e mult mai bine să aibă sediul în America de Sud, pentru că acolo sunt mai mulţi membri, şi să părăsească Roma, ar fi ilogic, chiar dacă în Europa sunt mai puţini catolici faţă de America de Sud", a explicat preotul.

În momentul de faţă, comunităţile unitariene din această zonă a Europei, care sunt practic cele mai vechi comunităţi de acest fel din lume, aparţin aceleiaşi entităţi - Biserica Unitariană Maghiară. Norbert Rácz mai arată că denumirea ''maghiară'' nu înseamnă că singura limbă în care se poate oficia slujba este maghiara sau că limba maghiară aparţine doctrinar acestei teologii, ci practic arată o apartenenţă istorică.

"Însă, este posibil să avem biserici unitariene maghiare fără etnici maghiari, cum se întâmplă în alte zone ale Europei sau ale lumii. (...) Avem şi unitarieni etnici români. Din păcate, şi aceasta este o problemă destul de dureroasă pentru mine, nu avem slujbe în limba română. Nu sunt preoţi unitarieni de etnie română. Însă suntem câţiva care vorbim cât de cât limba română şi ne dorim să rezolvăm şi această problemă", a spus preotul paroh.

În prezent, pe teritoriul României există aproximativ 60.000 de unitarieni, marea majoritate a acestora trăind în Transilvania, iar în Ungaria trăiesc cam 10-15.000 de unitarieni, astfel că numărul total al enoriaşilor este aproximativ 75.000 de membri. Unitarienii reprezintă şi în România şi în Ungaria o biserică minoritară, ceea ce le-a marcat existenţa.

"Astăzi, cea mai mare Biserică Unitariană din lume este cea din Statele Unite. Însă, dacă luăm în calcul mărimea SUA atunci vom putea spune că, totuşi, în Transilvania sunt mai mulţi unitarieni din punct de vedere proporţional'', a explicat Norbert Rácz, care a aminti că Benjamin Franklin a fost unitarian, el cunoscând ideile acestei confesiuni în timpul unei şederi în Anglia.

Unitarianismul din SUA îşi are rădăcinile în cel din Marea Britanie şi, deşi acolo s-a format total separat, se recunoaşte totuşi legătura cu Biserica Unitariană Maghiară.

"În Marea Britanie, practic cei care erau consideraţi eretici au trebuit să plece, iar formarea SUA se leagă de aceşti unitarieni care s-au dus acolo. Trei din cei cinci preşedinţi ai SUA erau unitarieni - Benjamin Franklin, marele ideolog al acestei ţări era unitarian. Unitarianismul, această idee de libertate, de egalitate între oameni, de gândire, de raţionalitate care se manifestă pe toate teritoriile existenţei umane, după gândirea cercetătorilor are de-a face cu modul în care s-a format SUA", adaugă Norbert Rácz.

Una dintre ideile moderne ale unitarianismul este aceea că între religie şi ştiinţă ar trebui să existe o corelare. "Ştim cu mult mai mult despre lume decât ştiam acum 150 de ani. Să nu formulezi această cunoaştere, ca ea să nu apară şi în spiritualitatea umană, nouă ni se pare o pierdere. Noi ne dorim să creştem odată cu ştiinţa, cu umanitatea. Totodată, ne dorim ca această creştere, ceea ce am găsit bun şi adevărat, să se reflecte prin faptele noastre în societate. De aceea, pentru noi este important să fim prezenţi în comunităţi, mai mari sau mai mici", mai spune Norbert Rácz.

O listă a celor mai cunoscuţi unitarieni cuprinde nume precum John Adams (1735 - 1826), primul vicepreşedinte al Statelor Unite ale Americii şi al doilea preşedinte al SUA; Béla Bartók (1881 - 1945), compozitor; Alexander Graham Bell, inventator american; Neville Chamberlain, prim-ministru al Marii Britanii; Charles Dickens, scriitor englez; Thomas Stearns Eliot, scriitor, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1948; Edvard Grieg, compozitor norvegian; Henry David Thoreau (1817 - 1862), eseist, scriitor, transcendentalist, filozof american; Frank Lloyd Wright (1867 - 1959), arhitect american, promotor al arhitecturii organice. AGERPRES/(A/AS - autor: Elena Stanciu, editor: Cristina Tatu, editor online: Anda Badea)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.