Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

La circa 30 de kilometri de municipiul Buzău se află, în două arii protejate, monumente ale naturii, Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari și Pâclele Mici, fenomen unic în Europa, rezultat al emanației de gaze naturale degajate de zăcământul petrolier existent în subsolul zonei.

 

După ce ajungi în comuna Berca — în aproape două ore de mers pe jos sau o jumătate de oră cu automobilul — se află Pâclele Mari și Mici, care împreună formează Rezervația naturală Vulcanii Noroioși. Localnicii au denumit acest fenomen geologic unic în mai multe feluri: fierbători, pâcle sau salze. Teren arid, platouri argiloase pustii, așa-zisele pământuri rele, de care agricultorii și crescătorii de animale au fugit întotdeauna.

 

În schimb, geologii și, mai ales, botaniștii s-au arătat deosebit de interesați, deoarece la marginea câmpurilor de noroi cresc plante rare. Aici se dezvoltă doi arbuști declarați monumente ale naturii: gărdurarița, Nitraria Schoberri și cătina țepoasă, Obione verrucifera. La rândul său, fauna înregistrează două specii rare: scorpionul și termita.

 

Aspectul selenar al platourilor de noroi este deosebit, pe de o parte datorită lipsei totale de vegetație, culorii gălbui-lucioase, noroiului uscat și, pe de altă parte, a conurilor, care domină maiestuos platourile și din care se scurge noroiul rezultat din erupție. Zonele în care activitatea vulcanilor noroioși este intensă capătă aspectul unor platouri argiloase pustii, așa numitele "tărâmuri de dincolo'.

 

Peisajul este de-a dreptul apocaliptic, mai ales când este completat de bolboroseli. Acest fenomen este plastic prezentat de Alexandru Odobescu.

 

"Dacă nu știți și n-ați văzut, să vă spun eu că acolo și-a așternut necuratul cazanele cu smoală clocotită, pe sub pământ gâlgâie și fierbe glodul noroios, mai rece decât gheața, mai negru decât ceața; apoi pe guri căscate, prin tot ocolul acelei văi, fără de scursoare, țâșnește tina în sus când de-o șchioapă, când de un stânjen, și, mai mult, la fiecare gură împrejur, s-a durat mușuroi și bale cătrănite, pe care ucigă-l toaca le scuipă. Din văgăune se scurg năclăite, de-a lungul masivelor, se adună în nămol, se usucă de vânt, se crapă de soare și jilava pe care nu se prinde, Doamne-ferește, nici troscot, nici ciulini", descrie Vulcanii Noroioși scriitorul Alexandru Odobescu în Pseudokinegetikos.

 

Vulcanii au conuri înalte de 2-3 metri, cu șanțuri rezultate prin fenomenul de șiroire și straturi de noroi crăpat în plăci, lipsite de vegetație. Ei se întind pe două platouri cuaternare, sprijinite pe straturi pliocene, sarmatice, aducând din adâncimea pământului, cu ajutorul gazelor inerte, material grosier însoțit de fosile.

 

Anticlinalul Berca-Arbănași aparține unei zone foarte frământate, fiind tăiat de mai multe falii longitudinale și transversale, care dau regiunii un aspect de labirint. În lungul anticlinalului — acesta fiind parte a unei cute geologice ridicate în formă de boltă — pe liniile de dislocație și în punctele de legătură a faliilor cu axul anticlinalului apar vulcanii noroioși, care au fost semnalați pentru prima dată științific de Grigore Cobălcescu, întemeietorul geologiei românești.

 

"Savantul Grigore Cobălcescu a explicat geneza vulcanilor noroioși ca un rezultat al amestecului apelor subterane cu gazele naturale care, în expansiunea lor spre exterior, dizolvă rocile și le transformă într-o pastă noroioasă. Aceasta, ajunsă la suprafață, dă naștere unor conuri, ceea ce a determinat de altfel și denumirea de vulcani", susține publicistul Horia Băescu.

 

În zona Berca se află trei grupuri distincte de vulcani noroioși: vulcanii noroioși din sudul anticlinalului, așezați la 100 de metri est de satul Berca, vulcanii noroioși din nordul satului Pâcle, cunoscută sub numele de Pâclele Mici, așezați pe platoul din sudul dealului Pâclele, la limita dintre comunele Berca și Scorțoasa, și al treilea grup, vulcanii noroioși din sudul satului Beciu, comuna Scorțoasa, cunoscuți sub numele de Pâclele Mari.

 

Pe platoul vulcanilor noroioși, structura exterioară este formată din argile și marne care conțin o mare cantitate de săruri. Platourile sunt presărate cu conuri deschise și cratere ale căror dimensiuni variază de la câțiva centimetri la câțiva metri. Marginile platourilor au pante ușor înclinate, datorită acțiunii de eroziune a apelor de șiroire în noroiul vulcanic care dau naștere la ogașe de până la șapte metri adâncime.

 

Pe platoul Pâclele Mici, vulcanii principali nu prezintă conuri în relief. Cu toate acestea, ei au cratere cu dimensiuni ce variază între doi și cinci metri. Tot pe acest platou există o seamă de cratere secundare de dimensiuni mici, ce formează conuri pe măsură. În timpul precipitațiilor abundente, erupția vulcanilor de aici crește, dând naștere la torenți de noroi, care alunecă spre partea sudică, în special.

 

Pe platourile Vulcanilor Noroioși, formate prin depunerea noroiului, în timpul secetei, se dezvoltă o eflorescență salină, care ia naștere prin cristalizarea sării, în urma evaporării apei din noroiul aruncat în timpul erupției.

 

Activitatea seismică îmbogățește zestrea de vulcani. În urma cutremurelor din cursul anului 2016, la Rezervația Vulcanii Noroioși un vulcan stins a fost reactivat.

 

"Rezervația este mai bogată cu un vulcan, la Pâclele Mari, unul dintre acei vulcani pe care îl credeam mort a început să arunce din nou cu putere noroi la suprafață", a declarat, pentru AGERPRES, la finalul anului trecut, custodele Rezervației, Dumitru Roșu, adăugând că în ultimii ani un număr record de turiști, român și străini — peste 30.000 — au vizitat Vulcanii Noroioși.

AGERPRES/(AS,AS — autor: Dorin Ivan, editor: Karina Olteanu, editor online: Gabriela Badea)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.