COD GALBEN: 18-06-2025 ora 10 Intre 18 iunie, interval orar 12 – 21 se va semnala temperaturi deosebit de ridicate și disconfort termic COD GALBEN: 18-06-2025 ora 10 Intre 19 iunie, intervalul orar 12 – 21 se va semnala temperaturi deosebit de ridicate și disconfort termic

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Sfântul Munte Athos reprezintă unul dintre cele mai importante centre spirituale ale ortodoxiei mondiale, având statut autonom încă din perioada Imperiului Bizantin.

Localizat în peninsula Halkidiki, în apropiere de Salonic, a cunoscut primii călugări care au locuit aici încă din secolul al IX-lea, acest loc sfânt fiind cunoscut, deopotrivă, în întreaga lume drept Sfântul Munte. Cel mai important sit monastic al Imperiului Bizantin a găzduit într-o anume perioadă 46 de mănăstiri, care chemau cu o forţă extraordinară călugări şi pelerini din întreaga Europă şi din exteriorul bătrânului continent. Astăzi se regăsesc 20 de mănăstiri, multe dintre acestea oferind o perspectivă unică şi bine păstrată asupra monahismului bizantin, fiind deopotrivă adevărate comori ale arhitecturii, artei şi scrierii creştine, potrivit https://www.worldhistory.org.

 


Acoperit cu frumoase păduri de castani şi alte tipuri de păduri mediteraneene pe o suprafaţă de peste 33.000 de hectare, Sfântul Munte găzduieşte peste 1.400 de călugări în cele 20 de mănăstiri cu stabilimentele adiacente. Peisajul expune practicile agricole monastice tradiţionale, ceea ce conferă o particularitate unică întregului ecosistem al Sfântului Munte prin prezervarea unor specii rare de plante în întreaga regiune, conform https://whc.unesco.org/.

S-a bucurat de un statut special, autoadministrându-se şi beneficiind de prima constituţie încă din 972 din perioada împăratului bizantin Ioan I Tsimiskes. Este recunoscut la nivel mondial şi ca un important centru cultural. A exercitat de-a lungul veacurilor o semnificativă influenţă în zone îndepărtate şi în şcoli ale picturii şi artei ortodoxe.

Transformarea masivului într-un loc sacru a făcut din Sfântul Munte o adevărată creaţie artistică ce îmbină frumuseţea naturală a sitului cu diferitele forme ale arhitecturii locale. Mănăstirile Sfântului Munte reprezintă o veritabilă formă de conservare a realizărilor extraordinare ce reunesc picturi pe ziduri (amintim aici operele realizate de Manuel Panselinos la Biserica Protaton din anul 1290 şi Frangos Catellanos din Marea Lavră din 1560) la icoane portabile, obiecte de aur, broderii şi manuscrise care se regăsesc în fiecare mănăstire.

Sfântul Munte a exercitat o influenţă durabilă în lumea ortodoxă, al cărei centru spiritual este, în ce priveşte dezvoltarea arhitecturii religioase şi pictura de monumente. Planul specific mănăstirilor athonite a fost împrumutat pentru realizarea unor lăcaşuri de cult similare şi în Rusia şi estul Europei. Temele iconografice, codificate de şcoala de pictură la Muntele Athos şi subliniate în detaliu în lucrarea Ghidul pentru Pictură, descoperită şi publicată de Didron în 1845, au fost utilizate şi elaborate pe o zonă extinsă din Creta până în Balcani începând cu secolele XVI şi ulterior.

Mănăstirile athonite poartă un specific aparte exemplificat prin caracteristici principale ale arhitecturii monastice ortodoxe: fortificaţii trapezoidale, rectangulare, flancate de turnuri, care modelează curtea interioară a spaţiului desemnat, în centru aflându-se biserica. Modul de organizare al mănăstirii respectă cu stricteţe principiile ce datează din secolul al X-lea în ce priveşte activităţile comune (biblioteca, spitalul, chiliile), cele destinate activităţilor liturgice (capele) şi structurile de apărare (turnurile fortificate). Organizarea terenurilor agricole în unităţi distincte este de asemenea caracteristică perioadei medievale.

Între aceste sfinte mănăstiri, Marea Lavră a fost înfiinţată în 963 de Athanasios al Athosului cu sprijinul împăratului Nikeforos al II-lea Phokas (963-969). A fost prima mare mănăstire construită în Imperiul Bizantin, devenind treptat model pentru celelalte mănăstiri athonite. Împăratul a hotărât să acorde statut independent mănăstirii în raport cu Patriarhia Constantinopolului şi să ofere un ajutor anual de 244 de monede de aur şi provizii de făină. Călugării de la Marea Lavră s-au distins de-a lungul veacurilor drept figuri emblematice ale ortodoxiei şi învăţăturii creştine, dintre care amintim pe Sfântul Grigore Palama şi pe Filoteu Kokkinos - care a fost Patriarh al Constantinopolului (1353-1354, 1364-1376). De-a lungul veacurilor, Marea Lavră a rămas cea mai mare şi importantă mănăstire, devenind model pentru numeroase aşezări monastice ortodoxe din lume, potrivit https://www.worldhistory.org/.

În Sfântul Munte au fost păstrate tradiţiile privind modul de organizare al aşezărilor, meşteşugurile şi lucrările agricole.

Principal cămin spiritual al Bisericii Ortodoxe, Sfântul Munte a menţinut acest important rol şi după căderea Constantinopolului în 1453 şi după stabilirea patriarhiei autocefale de la Moscova în 1589. Sfântul Munte este într-o puternică relaţie de asociere cu istoria creştinătăţii ortodoxe, care este prezentă în peste 20 de naţiuni la nivel mondial.

Acest sit cu o vechime de aproape o mie de ani, care poartă mărturie vie istoria veacurilor, monumentele şi colecţiile impresionante realizate de-a lungul timpului, păstrează şi astăzi o semnificaţie universală şi excepţională.

Sfântul Munte beneficiază de un sistem autoadministrativ în conformitate cu prevederile Constituţiei Elene. Administrarea este exercitată prin reprezentanţi ai sfintelor mănăstiri, care compun Comunitatea Sfântă. Activităţile de protecţie şi conservare sunt gestionate de Ministerul Educaţiei, Chestiunilor Religioase, Culturii şi Sportului, de Secretariatul general al culturii, de Centrul pentru prezervarea patrimoniului athonit, de Ministerul mediului, energiei şi schimbărilor climatice şi de Ministerul afacerilor externe. Protejarea monumentelor este reglementată de prevederile Legii Arheologice 3082/2002 şi prin decrete specifice ministeriale, indică https://whc.unesco.org/.

Patrimoniul cultural al Sfântului Munte este făcut cunoscut prin conferinţe, publicaţii şi prin diferite platforme online. Planul de management al Sfântului Munte este realizat de Comunitatea Sfântă pentru a răspunde necesităţii administrării zonelor forestiere privind sustenabilitatea ecologică, reţeaua de drumuri, portul şi gestionarea sistemului de alimentare cu apă, precum şi abordarea consistentă privind protejarea tuturor mănăstirilor şi a tuturor clădirilor adiacente acestora.

Din 1988 Sfântul Munte Athos este parte integrantă a Patrimoniului Mondial UNESCO.AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Alexandru Cojocaru)

 

Sursa foto: www.whc.unesco.org

Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.