Actuala clădire a Societăţii Române de Radiodifuziune - Radio România, situată în Strada General Berthelot nr. 60-64, Bucureşti, a fost dată în folosinţă la 27 noiembrie 1952, construcţia fiind realizată după planurile aprobate în timpul administraţiei Vasile Ionescu, potrivit https://www.radio-arhive.ro/.

 

Construcţia clădirii a început în 1949 şi este concepută în stil funcţional, cu linii sobre, dar frumos proporţionate, autorii planurilor fiind arhitecţii Tiberiu Ricci, Mihai Ricci şi Leon Garcia, notează lucrarea "Bucureşti - Ghid turistic" (Editura Sport-Turism, 1978).

 

La amplasarea construcţiei s-au avut în vedere existenţa clădirii vechi a Radiodifuziunii dar şi particularităţile tehnice specifice ale radiofoniei. Colectivul de proiectanţi a trebuit să rezolve toate funcţiunile tehnice ale clădirii, prin care să se realizeze condiţii optime pentru elaborarea, coordonarea şi transmisia programelor.

 

 

Poza 1 - Clădirea Sălii Radio (Radiodifuziunea Română) din Capitală, 1996/OCTAVIAN ŞERBĂNESCU/AGERPRES FOTO/ARHIVA

   
Poza 2 - Sala Radio, 2020/CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

 

---

Astfel, s-a ales proiectul cu trei corpuri de clădire de înălţimi diferite, iar suprafaţa de teren relativ modestă a impus extinderea funcţiunilor pe înălţime, cu un corp central de 11 etaje, dominat de o colonadă ce formează un coronament al clădirii. Faţadele corpurilor ce adăpostesc serviciile tehnice şi administrative sunt simple, cu un soclu înalt ce înglobează parterul şi cu o cornişă proporţionată, menită să sublinieze înălţimea volumelor, cu o interpretare ce corespundea, desigur, epocii.

 

Aripile de pe aliniamentul trotuarelor au 26 de metri până la acoperiş, ele flancând simetric volumul central mai înalt, de 42 de metri, care are o formă prelungă, îngustă şi curbată, fiind aşezat de-a curmezişul pe direcţiile uşor înclinate una faţă de alta ale celor două străzi - General Berthelot (fostă Nuferilor) şi Temişana.

 

Pe acest fundal dominant a apărut, mai târziu, masa arhitectonică fără ferestre a marelui studio, mult mai scundă, de o curbură inversă, cu zidurile oarbe ale foaierelor, cu porticul de acces al publicului la concerte, care iese în evidenţă. Înălţimile diferite ale acestor grupuri formează un crescendo plăcut ochiului şi se termină cu o colonadă zveltă. Proiectanţii Casei Radio au tratat marile faţade laterale cu volume mari, de sine stătătoare, în care golurile sunt accentuate, din loc în loc, cu balcoane şi balustrade, un element împrumutat din arhitectura sovietică a lui Ivan Vladislavovici Joltovschi, potrivit https://www.radioromaniacultural.ro/.

 

În noul sediu s-au proiectat de la început două studiouri de teatru radiofonic, care poartă astăzi numele "Mihai Zirra" şi "George Constantin", date în folosinţă în 1953.

 

 

Poza 1 - Clădirea Sălii Radio (Radiodifuziunea Română) din Capitală, 1996/OCTAVIAN ŞERBĂNESCU/ AGERPRES FOTO/ARHIVA     

 

Poza 2 - Sala Radio, 2020/CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

 

---

Lucrările au continuat până în 1955, iar ansamblul de clădiri a fost terminat în 1961, ultima fiind dată în folosinţă Sala Radio de concerte - Studioul de concerte "Mihail Jora" (la care lucrările au început în 1959), la 12 septembrie 1961, cu ocazia celei de-a doua ediţii a Festivalului Internaţional "George Enescu".

 

Ansamblul acestei săli, cu foaierele şi anexele sale, cuprinde o plastică mai pronunţată în faţadă, intrarea publicului fiind realizată printr-un portic monumental, sprijinit pe pile cu antablamentul decroşat la fiecare pilastru şi decorat cu statui la partea superioară, iar capitelele sunt inspirate după cele de la Hurezi.Uşile de acces au bogate decoraţiuni în alamă, iar faţadele laterale ale foaierelor sub aceeaşi înălţime de cornişă au o arhitectură mai plată, pentru ca interesul privitorilor să se oprească pe motivul central al intrării. Foaierele sunt legate de complexul administrativ prin două articulaţii, care marchează în acelaşi timp ieşirile laterale.

 

 

Poza 1 - Intrarea în Sala Radio, 1996/PAUL BUCIUTA/AGERPRES FOTO/ARHIVA     

 

Poza 2 - Sala Radio, 2020/CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

 

---

Studioul "Mihail Jora" este cea mai mare sală de concerte simfonice şi corale din România, cea mai bună din punctul de vedere al acusticii (sunt condiţii egale de audiţie în oricare din cele aproape 1.000 de locuri) şi singura care oferă posibilitatea de a realiza înregistrări digitale în direct.

 

Palatul Radiodifuziunii mai dispune de două studiouri pentru muzică populară şi muzică uşoară, un studio pentru orchestra de estradă, diferite studiouri de volum mai mic, pentru conferenţiari, crainici etc. Există, de asemenea, laboratoare de înregistrări, birouri pentru redactori şi pentru personalul administrativ. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; redactor Arhiva-Foto: Vlad Ruşeanu, Mihaela Tufega; editor: Marina Bădulescu, editor online: Alexandru Cojocaru)

 

* Explicaţie foto din deschidere: Clădirea Sălii Radio (Radiodifuziunea Română), Bucureşti, 4 mai 1996.