Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Gheorghe Visu, unul dintre cei mai îndrăgiţi actori români de pe scena teatrelor şi din cinematografie, s-a născut la 2 iulie 1951, în Bucureşti. A absolvit, în 1974, Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică ''I. L. Caragiale'', clasa prof. Eugenia Popovici şi George Carabin, potrivit biografiei de pe site-ul Teatrului Naţional ''I.L. Caragiale'' din Bucureşti, www.tnb.ro.

Într-un interviu acordat AGERPRES în septembrie 2016, Gheorghe Visu se definea a fi un artist crescut în "şcoala lui Ciulei". "Eu sunt un actor de şcoală Ciulei, Esrig, Pintilie. Ei erau profesorii noştri când eram în facultate. Învăţam din spectacolele lui Ciulei. N-am lucrat niciodată cu el, dar eu aşa sunt construit", a mărturisit Gheorghe Visu în interviul pentru AGERPRES.

S-a remarcat, de-a lungul timpului, ca actor de teatru, film, în piese de televiziune sau de teatru radiofonic. Cele mai multe roluri le-a interpretat pe scena Teatrului Mic din Bucureşti, dar a jucat, de asemenea, şi la Teatrul Naţional ''I.L. Caragiale'', la Teatrul Bulandra, Teatrul de Comedie şi Teatrul Metropolis din Bucureşti, la Teatrul ''Toma Caragiu'' din Ploieşti sau la Teatrul Naţional ''Mihai Eminescu'' din Timişoara.

A debutat la Teatrul Naţional Bucureşti, în 1971, în spectacolul ''Jocul de-a vacanţa'' de Mihail Sebastian (regia Mihai Berechet), în care a interpretat rolul lui Jeff . Pe scena aceluiaşi teatru a mai jucat, între altele, în ''Dulcea pasăre a tinereţii'' de Tennessee Williams (regia Mihai Berechet, 1972), ''Îmblânzirea scorpiei'' de W. Shakespeare (regia Mihai Berechet, 1975), ''Căsătoria'' de N.V. Gogol (regia Sanda Manu, 1976), "Cyrano de Bergerac" de Edmond Rostand (regia N.Al. Toscani, 1977), "Fata din Andros" de Terenţiu (regia Grigore Gonţa, 1978), ''Tamerlan cel Mare'' de Christopher Marlowe (regia Victor Ioan Frunză, 1996), "Umbre" de Marilia Samper (regia Vlad Cristache, 2017) ş.a.

A jucat, de asemenea, în zeci de piese pe scena Teatrului Mic. Amintim dintre acestea: ''Maestrul şi Margareta'' de Mihail Bulgakov (regia Cătălina Buzoianu, 1980), "Nişte ţărani" de Dinu Săraru (regia Cătălina Buzoianu, 1981), "Richard al III-lea'' de W.Shakespeare (regia Silviu Purcărete, 1983), ''Doamna cu Camelii'' de Alexandre Dumas (regia Cătălina Buzoianu, 1985), ''Mielul turbat'' de Aurel Baranga (regia Silviu Purcărete,1985), "Amurgul burghez" de Romulus Guga (regia Dan Piţa, 1986), ''O scrisoare pierdută'' de Ion Luca Caragiale (regia Silviu Purcărete, 1988), ''Maidanul cu dragoste'' de George Mihail Zamfirescu (regia Grigore Gonţa, 1989), ''Pescăruşul'' de A. P. Cehov (regia Cătălina Buzoianu, 1993), ''Sfârşitul Troiei'' de Walter Jens (regia Vlad Mugur, 1994), ''Cum vă place'' de W. Shakespeare (regia Nona Ciobanu, 1996), ''Sonata fantomelor'' de August Strindberg (regia Cătălina Buzoianu, 1999), "Viitorul e macultură" de Vlad Zografi (regia Nona Ciobanu, 2002), "8pt n9uă, 89 .....fierbinte după '89" (regia Ana Mărgineanu, 2004), "Volpone" (regia Vlad Cristache, 2013), ''Numele'' de Jon Fosse (regia Vlad Cristache, 2014), "Vania şi Sonia şi Maşa şi Spike" (regia Horia Suru, 2015), "Anul dispărut. 1989" de Peca Ştefan (regia Ana Mărgineanu, 2015), "Deşteptarea primăverii" de Frank Wedekind (regia Vlad Cristache, 2017) ş.a.

La Teatrul de Comedie Gheorghe Visu a jucat în piesele "Stăpânii rulotei" de Gerald Murphy (regia Dan Tudor, 2012), "Nina sau despre fragilitatea pescăruşilor împăiaţi" de Matei Vişniec (regia Alexandru Maftei, 2016) şi "Suflete moarte", dramatizare de Mihail Bulgakov după N.V. Gogol (regia Vlad Cristache, 2016), iar la Teatrul Metropolis - în piesa "Bădăranii" de Carlo Goldoni (regia Dan Tudor, 2013).

Mai recent, face parte din distribuţia spectacolului "Maria de Buenos Aires", de la Teatrelli, în regia lui Răzvan Mazilu, a cărui premieră a avut loc în februarie 2021.


Din bogata sa filmografie, cuprinzând peste 50 de filme, amintim: "Un zâmbet pentru mai târziu" (1974), ''Singurătatea florilor'' (1975), ''Toate pânzele sus'' (serial TV, 1976), ''Profetul, aurul şi ardelenii'' (1978), ''Gustul şi culoarea fericirii'' (1978), ''Mireasa din tren'' (1980), ''Bietul Ioanide'' (1980), ''Faleze de nisip'' (1982), ''Să mori rănit din dragoste de viaţă'' (1984), ''Anotimpul iubirii'' (1986), ''Kilometrul 36'' (1989), ''Unde la soare e frig'' (1991), ''Balanţa'' (1992), ''Înnebunesc şi-mi pare rău'' (regia Ion Gostin, 1992), ''Terminus paradis'' (1998), ''Faimosul Paparazzo'' (1999), ''Dulcea saună a morţii'' (2003), ''Camera ascunsă'' (2004), "Visul lui Liviu" (2004), ''Iubire cu pumnul'' (2006), "Condamnat la viaţă" (2013) ş.a.

 


Cele mai recente filme în care a jucat sunt "Câini" (regia Bogdan Mirică, 2016), "Ghinionistul" (regia Iura Luncaşu, 2016), "Moromeţii 2" (regia Stere Gulea, 2018), "Heidi" (regia Cătălin Mitulescu, 2019).

A jucat şi în producţii de teatru şi film TV: "Neamul Arjoca" (regia Anca Ovanez Doroşenco, 1984), "Baltagul" (regia Anca Ovanez Doroşenco, 1985), "Îl osândesc juraţii ?" (regia Cornel Todea, 1992), "Brand" (regia Ilinca Stihi, 2005), precum şi în serialul poliţist de televiziune ''Poveste imorală'', după un scenariu de Rodica Ojog Braşoveanu (regia Constantin Dicu, 2000).

Personajele interpretate de Gheorghe Visu în seriale de televiziune precum ''Lacrimi de iubire'' (2005), ''Iubire ca în filme'' (2006), ''Inimă de ţigan'' (2007), ''Regina'' (2008), ''State de România'' (2009) sau "Moştenirea" (2010) s-au bucurat de un real succes.

 


Dintre piesele de teatru radiofonic în care a fost distribuit amintim, spre exemplu, ''Cursa de şoareci'' de Agatha Christie (regia artistică Leonard Popovici, 1991), ''Poveste de iarnă'' de William Shakespeare (regia artistică Cezarina Udrescu, 2004), "Năpasta" (regia Gavril Pinte, 2006), "Aşteptându-l pe Godot" (regia Gavril Pinte, 2006), "Finale - o călătorie imaginară cu Eugene Ionesco" (regia Ilinca Stihi, 2008), "Mama" (regia Ilinca Stihi, 2014).

Ca recunoaştere a talentului său, Gheorghe Visu a primit, de-a lungul carierei actoriceşti, numeroase premii: Diploma de onoare acordată de Asociaţia Cineaştilor din România (ACIN) şi menţiune specială la Costineşti pentru rolul din filmul "Să mori rănit din dragoste de viaţă" (1984); Premiul pentru interpretare masculină rol secundar al UCIN pentru rolul din filmul "Înnebunesc şi-mi pare rău" (1991); Premiul pentru Cel mai bun actor la Festivalul de Dramaturgie Contemporană de la Braşov şi Premiul pentru Cel mai bun actor la Festivalul Dramaturgiei Româneşti de la Timişoara pentru rolul din spectacolul "8pt n9uă, 89 .....fierbinte după '89" (2004); Trofeul Film 4 Fan, la Festivalul Film 4 Fan (Sinaia, 2016); Premiul pentru Cel mai bun actor "Heart of Sarajevo" la Sarajevo Film Festival pentru rolul Hogaş din filmul "Câini" (2016); Premiul pentru Cel mai bun actor la Festivalul de Dramaturgie Contemporană de la Braşov şi Premiul pentru Cea mai bună interpretare masculină la Festivalul de Comedie de la Galaţi pentru rolul Vania din spectacolul "Vania şi Sonia şi Maşa şi Spike" (2016); Premiul pentru cel mai bun actor în rol principal, Trofeul Gopo pentru rolul Hogaş din filmul "Câini", la cea de-a XI-a ediţie a Galei Premiilor GOPO (2017); Premiul pentru cel mai bun actor în rol secundar la cea de-a XXV-a ediţie a Galei Premiilor UNITER pentru rolul Nozdriov, din spectacolul "Suflete moarte" (2017), potrivit site-ului www.tnb.ro.

La 24 aprilie 2017, în cadrul Galei Naţionale UCIN, Premiul pentru interpretare masculină "Geo Barton" i-a fost decernat lui Gheorghe Visu pentru rolul Hogaş din filmul "Câini".

A primit, totodată, o nominalizare la Premiile Gopo 2020, pentru "Cel mai bun actor într-un rol principal", în pelicula "Heidi" (regia Cătălin Mitulescu).

La 7 februarie 2004, Gheorghe Visu a fost distins cu Ordinul ''Meritul Cultural'' în grad de Ofiţer, Categoria D - "Arta Spectacolului", ''în semn de apreciere a întregii activităţi şi pentru dăruirea şi talentul interpretativ pus în slujba artei scenice şi a spectacolului''. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Andreea Preda)

Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.