Aplicaţia hărţilor de hazard şi de risc de inundaţii este activă pe site-ul Administraţiei Naţionale "Apele Române" (ANAR), fiind accesibilă publicului, informează instituţia, într-un comunicat transmis, luni, AGERPRES.

"Aceasta integrează hărţile de hazard şi de risc la inundaţii pentru cele 11 bazine hidrografice şi este accesibilă publicului. De asemenea, hărţile de hazard şi de risc la inundaţii au fost puse la dispoziţia autorităţilor locale şi judeţene încă din anul 2015. Scurtele momente de disfuncţionalitate au fost cauzate de unele probleme de mentenanţă, dar nu au afectat managementul situaţiilor de risc la inundaţii, întrucât hărţile de hazard şi risc la inundaţii au fost disponibile pentru autorităţi în format electronic şi în format GIS, fiind puse la dispoziţia publicului interesat, la cerere. În plus, pe baza hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii, s-au realizat Planurile de Management ale Riscului la inundaţii de la nivelul celor 11 Administraţii Bazinale de Apă şi de la nivelul bazinului hidrografic al Dunării", menţionează sursa citată.

Conform ANAR, cele două tipuri de hărţi sunt instrumente utile pentru autorităţile responsabile în managementul riscului la inundaţii, inclusiv pentru autorităţile locale şi judeţene. Managementul riscului la inundaţii include prevenirea şi limitarea efectelor produse de inundaţii, dar nu anulează riscul la inundaţii, întrucât nicăieri în lume nu există risc zero la inundaţii.

Din estimările realizate de specialiştii Administraţiei Naţionale "Apele Române", pe baza hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii, în prezent, în România, sunt evitate pagube în valoare de un miliard de euro.

"De exemplu, la ultimele inundaţii din bazinul hidrografic Crişuri, unde au fost înregistrate debite asociate unor niveluri istorice, conform estimărilor bazate pe hărţile de inundabilitate, în bazinul Crişul Negru, în aval de Beiuş, aproape 6.000 de persoane au fost protejate de riscul inundaţiilor şi în jur de 7.500 de hectare agricole au fost apărate de diguri şi poldere. În ceea ce priveşte inundaţiile din bazinul hidrografic Siret, localităţile situate de-a lungul râului Putna, pe sectorul Mirceşti - Bilieşti - Suraia - Vadu Roşca, se află în zonă inundabilă, în toate cele trei tipuri de scenarii. Aceste localităţi au fost inundate în totalitate în anul 2005. Chiar dacă nivelurile istorice pe râul Putna au depăşit cu 3 cm nivelul atins în anul 2005, în acest an, cu excepţia localităţii Bilieşti, celelalte localităţi au înregistrat pagube semnificativ reduse", notează "Apele Române".

Reprezentanţii ANAR precizează că reactualizarea hărţilor de hazard şi de risc este un proces continuu bazat pe feed-back şi se realizează în fiecare ciclu de implementare a Directivei Cadru de Inundaţii, la nivelul fiecărui bazin hidrografic şi în funcţie de studiile de fezabilitate realizate pentru proiecte care trebuie să includă şi modelarea hidraulică în detaliu.

Harta de hazard este instrumentul de lucru al autorităţilor responsabile care indică, în cele trei tipuri de scenarii, extinderea suprafeţelor inundate şi a zonelor potenţial inundabile din albiile majore ale râurilor (inclusiv cu adâncimi), pentru viituri al căror debit maxim are o perioade de revenire o dată la 10 (mare), 100 (medie şi 1000 de ani (mică).

În anul 2005, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile a aprobat Programul de realizare a Planului naţional pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor (PPPDEI) pentru opt bazine hidrografice aferente Administraţiilor Bazinale de Apă Someş-Tisa, Crişuri, Mureş, Banat, Jiu, Olt, Buzău-Ialomiţa (pentru bazinul Buzău) şi Siret.

În urma deschiderii liniei de finanţare europene în anul 2010, la solicitarea ANAE, Ministerul Mediului şi Pădurilor a hotărât continuarea Programului de realizare a Planului naţional pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor, pe cele opt bazine hidrografice şi extinderea acestuia şi pentru alte patru: Argeş-Vedea, Prut-Bârlad, Dobrogea - Litoral şi Ialomiţa.

Costurile hărţilor de hazard au fost de circa 50 milioane de euro, din care 80% reprezintă studii topogeodezice. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)