COD GALBEN: 12-06-2025 Intre 05:20 si 09:00 se va semnala Ceață ce determină vizibilitate redusă, local sub 200 m și izolat sub 50 m. in Județul Suceava;

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Filmul istoric "Ştefan cel Mare - Vaslui 1475", regizat de Mircea Drăgan, a avut premiera în 1975, fiind realizat în două părţi, iar scenariul - scris de Constantin Mitru şi regizor - este inspirat din trilogia "Fraţii Jderi" de Mihail Sadoveanu, conform site-ului tvr.ro.

"Filmul a fost realizat pentru celebrarea a 500 de ani de la bătălia de la Vaslui din 1475 şi reconstituie atmosfera acelor vremuri. Ştefan cel Mare se pregăteşte de luptă împotriva armatei otomane şi adună oastea cea mare, prin înarmarea ţăranilor. Moldovenii ies victorioşi din bătălie iar Ştefan cel Mare trimite o scrisoare cancelariilor europene, în care consideră Moldova ca fiind o 'poartă a creştinătăţii' ", scrie site-ul cinemaraton.ro în prezentarea peliculei istorice.

Filmul se află pe locul 10 în topul celor mai vizionate film româneşti din toate timpurile, după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România.

"Ştefan cel Mare - Vaslui 1475" se concentrează în jurul victoriei de la Vaslui din 1475. Bătălia a avut loc la 10 ianuarie 1475, pe o ceaţă deasă, într-o zonă mlăştinoasă din apropierea Vasluiului. Otomanii au fost atraşi de sunetul trâmbiţelor moldoveneşti într-o râpă mlăştinoasă, unde au fost atacaţi din toate părţile de oastea lui Ştefan. În bătălie au murit 8.000 de moldoveni şi peste 30.000 de otomani.

 


Sursa foto: cinemagia.ro


"Bătălia a fost filmată în luna martie a anului 1974 în zona Vasluiului, unde au fost folosiţi circa 30.000 de figuranţi, 'cea mai importantă scenă de masă realizată în cinematografia românească' "- nota revista "Cinema" nr. 4/1974, conform tvr.ro.

După cucerirea Constantinopolului şi mai multe lupte grele, sultanul Mahomed al II-lea (interpretat de actorul Gheorghe Dinică) hotărăşte să atace ţările din Peninsula Italică, dorind să ocupe Roma şi Veneţia. În anul 1474, oştile lui Soliman-Paşa (interpretat de actorul Colea Răutu), atacau cetatea veneţiană Shkodra. Sultanul trimite un sol în Principatul Moldovei pentru a-i cere domnitorului Ştefan cel Mare (interpretat de actorul Gheorghe Cozorici) să plătească tributul pe ultimii doi ani, să-i închine cetăţile Chilia şi Cetatea Albă de la Marea Neagră şi să renunţe la alianţele cu vecinii săi, cu Papa de la Roma şi cu veneţienii.

 


Ştefan cel Mare răspunde că vrea să trăiască în pace cu toţi vecinii săi şi că se va apăra în cazul în care ţara va fi în primejdie, pentru că "neamul românesc a prins rădăcini în acest pământ ca şi codrii de stejar". Nemulţumit, sultanul ia decizia de a ataca Moldova. Pentru a se apăra, Ştefan cel Mare porunceşte ridicarea întregii ţări la luptă şi formarea Oastei cele mari din ţărani răzeşi, târgoveţi şi boieri.

Apoi, domnitorul Moldovei pleacă în tabăra de la Vaslui, unde se adunase deja o mare parte din oastea Moldovei. În scopul de a atrage oştile otomane spre Vaslui, unde era un loc prielnic pentru luptă, au fost incendiate satele din drumul otomanilor, fiind lăsate întregi doar cele dinspre Vaslui. Astfel, oştile lui Soliman-Paşa se îndreaptă spre locul de luptă dorit de Ştefan, turcii fiind atraşi într-o râpă mlăştinoasă, unde sunt atacaţi din toate părţile. Învinşi, turcii se retrag spre Dunăre.

"Tabloul e urmărit îndeosebi în cele două ambianţe adverse: fastuoasa curte a lui Mahomed al ll-lea şi cetatea Sucevei sub Ştefan. Ambianţele umane şi scenografice sunt bine gândite: strălucirea extatică a curţii otomane, împietrită parcă în admiraţie faţă de marele cuceritor al Constantinopolului, cu protocolul de supuşi tăcuţi sau uneltind abile intervenţii diplomatice, în contrast cu odăile austere dar familiare, ca de mănăstire, ale Sucevei, cu multă mişcare în ele, mişcare imprimată de personalitatea energică a domnitorului şi de relaţiile lui deschise, tumultuoase cu cei din jur", notează Alice Mănoiu în cronica de film publicată în revista "Cinema nr. 1" din ianuarie 1975, conform site-ului http://aarc.ro/ - Revistă online editată de Uniunea Cineaştilor din România.

 


Aceeaşi cronică de film menţionează "spectaculoasa bătălie de la Vaslui", susţinută prin coloana sonoră semnată de Theodor Grigoriu, dar şi finalul filmului - "pomenirea celor căzuţi în luptă, uriaşul mormânt colectiv, piramidă străjuită de torţe şi crengi de brad, pios omagiu al bravurii moldovenilor".

"Două forţe actoriceşti, Gheorghe Cozorici (în monumentalul rol al lui Ştefan cel Mare) şi Gheorghe Dinică (trufaşul Mahomed al ll-lea) se înfruntă de la distanţă, fără a se întâlni în acelaşi cadru, stimulate de pasionatul duel istoric al veacului XV - duel cu prelungi ecouri în conştiinţe. Pe de o parte, o mare putere a timpului, Imperiul otoman, căreia părea că nimeni şi nimic nu-i mai poate sta în cale, iar pe de alta, o ţară mică, îndrăznind să înfrunte primejdia cu o temeritate devenită aproape legendă, pentru a-şi putea menţine fiinţa şi demnitatea naţională", mai notează Alice Mănoiu în cronica filmului.

 


Sursa foto: cinemagia.ro


Distribuţia peliculei reuneşte nume ale celor mai mari actori ai teatrului şi filmului românesc: Gheorghe Cozorici, Gheorghe Dinică, Geo Barton, Emanoil Petruţ, Draga Olteanu-Matei, Iurie Darie, Florin Piersic, George Motoi, Colea Răutu, Dina Cocea, Ştefan Velniciuc, Violeta Andrei, Ana Széles, Sebastian Papaiani, Marcel Anghelescu, Nicolae Brancomir, Constantin Dinulescu, Ion Henter, Ernest Maftei, Mircea Cosma, Emmerich Schäffer, Tudorel Popa, Jean Lorin Florescu, Eliza Petrăchescu, Valentin Plătăreanu, Ovidiu Moldovan, George Paul Avram, Şerban Cantacuzino, Ion Siminie, conform site-ului imdb.com. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Irina Andreea Cristea)

 

Sursa fotografie din deschidere: cinemaraton.ro

Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.