

COD GALBEN: 01-06-2025 ora 10 Intre 01 iunie, ora 14 – 01 iunie, ora 20Fenomene vizate se va semnala 01 iunie, ora 14 – 01 iunie, ora 20Fenomene vizate
Filmul poliţist ''Un om în loden'', care este debutul regizoral al lui Nicolae Mărgineanu, a avut premiera în 1978 şi reprezintă o adaptare a romanului ''Moartea vine pe bandă de magnetofon'' de Haralamb Zincă, scenariul fiind semnat de regizor şi de autorul romanului.
Acţiunea cărţii este plasată în anii '50, dar scenariul o aduce în anii '70.
Dan Stamatiad (interpretat de actorul Victor Rebengiuc) este un inginer geolog care deţine date secrete privind mari rezerve naturale de zăcăminte importante, mai precis uraniu. Într-o noapte, se trezeşte brusc, auzind în camera sa un râs sarcastic. Începe să primească telefoane şi scrisori de ameninţare cu moartea, nu doar acasă, ci şi la serviciu. Aceste apeluri telefonice în miez de noapte, în care se aud stranii hohote de râs, şi scrisorile anonime fac din viaţa inginerului Stamatiad un coşmar. El găseşte în casă o bandă de magnetofon, pe care o ascultă şi constată că aceeaşi voce îl ameninţă. Inginerul decide să spună autorităţilor ce i se întâmplă. Cazul ajunge în atenţia unor agenţi de contrainformaţii, care reuşesc să descifreze iţele acestei afaceri încâlcite, potrivit site-urilor cinemagia.ro şi cinemaraton.ro.
La serviciu, Stamatiad are un diferend cu colegul său inginerul Aman (interpretat de actorul George Constantin), pe tema unor roci radioactive. După ce sora lui Stamatiad, Angela Prisăcaru, este împuşcată în lift, agenţii încep să-i ancheteze pe toţi cei implicaţi în viaţa lui Stamatiad, atât la serviciu, cât şi acasă. Tot ce află este descrierea suspectului - un bărbat în vârstă, îmbrăcat cu un loden ponosit, purtând un basc pe cap.
Maiorul Lucian (interpretat de actorul Ovidiu Iuliu Moldovan) merge la casa inginerului Aman pentru a se interesa de proiectul la care lucrează cu Stamatiad, dar acesta reuşeşte să fugă de acasă, ascunzându-se la amantă, Mioara.
Foto: (c) www.imdb.com
Ascultând banda de magnetofon, atât Stamatiad, cât şi locotenentul Frunză (interpretat de actorul Constantin Diplan) şi colonelul Panait (interpretat de actorul Mircea Albulescu) află identitatea celui care îl ameninţă pe Stamatiad - un fost coleg de facultate al acestuia, Traian Feraru, care avea un frate ce simpatiza cu mişcarea legionară.
Agenţii hotărăsc să-l trimită într-o delegaţie pe Stamatiad, aranjând acest lucru cu directorul institutului de geologie, însă Feraru îl urmăreşte pe Stamatiad şi în tren. Cineva trage semnalul de alarmă, apoi sare din vagon, în timp ce în compartiment se aude acelaşi râs sarcastic, ce provenea de la un dispozitiv de înregistrare ascuns sub banchetă. Totodată, agenţii îl descoperă mort pe inginerul Aman, în toaleta trenului, după ce fusese împuşcat. Calibrul glonţului era identic cu acela cu care fusese împuşcată sora lui Stamatiad.
Pentru siguranţa inginerului, se decide internarea acestuia într-un spital, unde va fi păzit de un alt agent. Doar că astfel agenţii află că şi Traian Feraru, care intrase recent în ţară sub numele Ernest Gramoste, se internase în acelaşi spital, de unde furase un loden şi nişte bocanci.
Investigaţiile ajung şi la amanta lui Aman, dar şi la secretara lui Stamatiad. Totodată, se descoperă că era implicat şi Nelu Mâţu, fiul menajerei care făcea curăţenie la Stamatiad acasă. Toţi îl cunoşteau pe Gramoste, fără a-i şti adevărata identitate.
În final, acasă la Stamatiad se instalează un agent care rămâne alături de el zi şi noapte pentru a-l păzi. Când sună la uşa inginerului, omul în loden este prins, dar Stamatiad constată că nu era Traian Feraru, fostul lui coleg de facultate, ci fratele acestuia, Anghel, care voia să se răzbune pentru că inginerul divulgase autorităţilor faptul că era în mişcarea legionară şi astfel fusese arestat.
Foto: (c) carturesti.ro
Coloana sonoră este semnată de Cornel Ţăranu, muzica dând un plus de suspans filmului.
"Forţa de atracţie a filmului nu stă în misterele lui oricum devoalabile în bună măsură chiar de la început, ci în felul în care sunt prezentate cinematografic. (...) Acţiuni nu paralele, ci combinate, topite perfect într-una singură: Stamatiad va fi bombardat cu telefoane de ameninţare, cu scrisori aşişderea - clasicele 'ţi-a sunat ceasul', 'când voi hotărî eu, vei muri!' - cu hohote de râs sardonice imprimate pe un minifon strecurat sub pat, cu pene de curent false şi fâlfâit real de aripi de cucuvea, o teroare în lege, doar-doar omul îşi va pierde minţile şi va fi internat în spital. Astfel lucrarea va trece în mâinile lui Aman - alt fost coleg - care atât aşteaptă ca s-o înmâneze spionului. Aman însă nu este decât o pistă falsă, paravanul în spatele căruia altcineva va fura lucrarea", scria Eva Sîrbu în cronica de film publicată în revista "Cinema" nr. 4, aprilie 1979, potrivit site-ului http://aarc.ro (revistă online editată de Uniunea Cineaştilor din România).
În opinia Evei Sîrbu, "demonstraţia de abilitate regizorală pe care o face Nicolae Mărgineanu la debut - tot acest hăţiş de suspansuri fără acoperire, acceptat de Nicolae Mărgineanu, în calitate de co-scenarist, este descâlcit, descurcat, limpezit de Nicolae Mărgineanu - regizorul. Cu mână sigură şi cu fantezie. Pentru că, dacă logic analiza suspansului nu iese bine, Mărgineanu operează în interiorul lui câteva extraordinare mini-radiografii psihologice".
"Radiografia terorii sub care intră Stamatiad, (...) radiografia isterizării lui Aman, comunicată scurt în acea întâlnire cu maiorul Lucian, (...) radiografia spaimei la menajeră, fiul ei, secretară. (...) Toate aceste radiografii sunt puse în contact, adunate într-o lume comună de spaimă şi luptă cu spaima, cu mijloace prin excelenţă cinematografice", mai notează cronica din revista "Cinema" nr. 4, aprilie 1979.
Din distribuţia filmului mai fac parte actorii Sanda Toma, Tănase Cazimir, Draga Olteanu Matei, Florina Luican, Andrei Finţi, Gheorghe Visu, Dem Niculescu, Dumitru Furdui, Silviu Stănculescu, Elena Sereda, precizează site-ul www.imdb.com.
Filmul "Un om în loden" a primit din partea ACIN Premiul "Opera prima" (1979) şi Premiile pentru regie şi pentru muzică la Festivalul de la Costineşti (1980), menţionează site-ul cinemaraton.ro. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Doina Lecea, editor online: Gabriela Badea)
* Sursa fotografiei din deschidere: (c) cinemaraton.ro
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
© 2025 Agenția Națională de Presă AGERPRES
Conținutul acestui site este proprietatea Agenției Naționale de Presă AGERPRES. Este interzisă republicarea sau redistribuirea conținutului fără menționarea sursei.
Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.
Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:
Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.
< | june 2025 | > | ||||
---|---|---|---|---|---|---|
su | mo | tu | we | th | fr | sa |
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
< | july 2025 | > | ||||
---|---|---|---|---|---|---|
su | mo | tu | we | th | fr | sa |
29 | 30 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
27 | 28 | 29 | 30 | 31 | 1 | 2 |