Unul dintre cele mai importante repere din peisajul Capitalei este Piaţa Unirii, care, de-a lungul anilor, a avut mai multe denumiri - Piaţa Mare, Piaţa Bibescu-Vodă (porţiunea dinspre Patriarhie), Piaţa Naţiunii, Piaţa 8 Iunie, din nou Piaţa Naţiunii până în 1950, apoi Piaţa 28 Martie, iar din 1960 - Piaţa Unirii, potrivit site-ului https://www.bucurestiivechisinoi.ro. 

 

În Piaţa Unirii s-au intersectat mereu numeroase străzi şi bulevarde, care şi-au schimbat denumirea în timp. Una dintre arterele principale este bulevardul Maria, ulterior numit George Coşbuc, începea de la intersecţia cu str. Bărăţiei (zona Sf. Vineri), traversa Piaţa Unirii şi mergea spre Rahova. În anii '80 a fost scurtat din cauza demolărilor pentru construcţia Centrului Civic, în prezent începe din bd. Unirii (terminalul de tramvai).

 

 

Foto 1 - Fântână arteziană în Piaţa Naţiunii (placă fotografică), 1956/Arhiva istorică AGERPRES

Foto 2 - Imagine din Piaţa Unirii din Capitală, 2020 CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

---

Altă arteră rutieră importantă este Calea Călăraşilor, care începea de la intersecţia cu str. Bărăţiei, dar a fost demolat un tronson în anii '80 şi apoi a fost supralărgit. A fost redenumit, după 1990, bulevardul Corneliu Coposu şi ajunge până la intersecţia cu strada Mântuleasa şi strada Mircea-Vodă.

Calea Rahovei începea din centrul vechi, traversa Splaiul Independenţei (acoperit cu un planşeu între Naţiunile Unite şi Unirii, decopertat în anii '80) şi mergea spre cartierele Rahova şi Ferentari.

 

 Bulevardul I. C. Brătianu, care s-a numit ulterior 1848, iar în prezent a revenit la vechea denumire, unea Piaţa Universităţii cu Piaţa Unirii până la intersecţia bulevardului Coşbuc cu str. Halelor. În anii '60 a fost prelungit până la Parcul Tineretului, sub denumirea de Magistrala Nord-Sud (actualul bulevard Dimitrie Cantemir).

 

 

 

Foto 1 - Imagine din Bucureşti; zona Piaţa Unirii, 1989/ARMAND ROSENTAL/Arhiva istorică AGERPRES

Foto 2 - Imagine din Piaţa Unirii din Capitală; vedere spre bd. Dimitrie Cantemir, 2020/CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

---

Strada Halelor pornea din Calea Rahovei, făcea o curbă la dreapta şi ajungea în Splaiul Unirii, pe cealaltă parte a Pieţei. În prezent, pe locul străzii Halelor se află banda specială pentru taxiuri din faţa Magazinului Unirea.

 

 Aleea Mitropoliei a fost scurtată în anii '80, prin trasarea bulevardului Unirii şi este mărginită, în capătul dinspre Piaţa Unirii, cu blocuri ce fac parte din ansamblul Centrului Civic.

Principalele clădiri din zona Pieţei Unirii erau Hanul lui Manuc, situat în spatele Halei Unirii până în anii '80, când hala a fost demolată. Hanul există şi în prezent. Hala a fost construită în 1872, fiind cea mai mare din Bucureşti la acel moment (se numea şi Hala Mare). În următorii ani au fost construite alte hale - de peşte, de păsări, de fructe, de brânzeturi şi de zarzavaturi - toate unite sub numele Halele Centrale, scrie site-ul metropotam.ro. Acestea, mai puţin Hala Mare, au fost demolate în vremea lui Carol al II-lea. Apoi a fost acoperită şi Dâmboviţa cu beton, de la Piaţa Naţiunilor Unite până la Piaţa Unirii.

 

 

Foto 1 - Piaţa Naţiunii la terminarea lucrărilor de acoperire a podului de pe Dâmboviţa (vechea şi noua hala Unirii, Spitalul Brâncovenesc, Biserica Sf. Spiridon Nou în construcţie - placă fotografică, 1929/Arhiva istorică AGERPRES

Foto 2 - Imagine cu cheiul Dâmboviţei din Bucureşti, în zona Palatului de Justiţie, 2020/CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

---

Biserica Sf. Ioan Nou sau Sf. Ioan-Piaţă era situată la intersecţia bulevardului 1848 cu bulevardul Coşbuc. În 1986, a fost mutată prin translare şi în prezent este ascunsă între două blocuri înalte. 

 

 Una dintre clădirile emblematice pentru Piaţa Unirii a fost Spitalul Brâncovenesc, care era alcătuit din trei corpuri, construite în anii 1838, 1842 şi 1858. Toate au fost demolate în anii 1984-1985, prin trasarea bulevardului Unirii. În prezent, pe fostul amplasament al spitalului, se află breteaua de circulaţie care face legătura între Splai şi bulevardul Unirii.

 

 

Foto 1 - Imagine din Bucureşti; zona Piaţa Unirii, 1989/ARMAND ROSENTAL/Arhiva istorică AGERPRES

 

Foto 2 - Imagine din Piaţa Unirii din Capitală; vedere spre Palatul Parlamentului, 2020/CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

---

Bulevardul Unirii (numit şi bulevardul cu fântâni) uneşte Piaţa Unirii de Piaţa Constituţiei, unde se află Palatul Parlamentului. Piaţa Unirii are în centru un parc cu fântâni arteziene, care au fost modernizate recent. 

 

 

Foto 1 - Casa Poporului, 1989/ARMAND ROSENTAL/Arhiva istorică AGERPRES

Foto 2 - Imagine din Piaţa Unirii din Capitală; vedere spre Palatul Parlamentului, 2020/CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

---

Spaţiul cuprins între Palatul Parlamentului, Dealul Mitropoliei, Biserica Sfântul Anton, Hanul lui Manuc precum şi zona aflată de o parte şi de alta a râului Dâmboviţa, unde se află Tribunalul Municipiului Bucureşti şi Biblioteca Naţională a României, a fost dintotdeauna o zonă dedicată comerţului, aşa cum s-a perpetuat până astăzi.

 

Ultimele două clădiri menţionate - Tribunalul Municipiului Bucureşti şi noul sediu al Bibliotecii Naţionale a României au fost inaugurate după anul 2000. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, redactori Arhiva Foto: Vlad Ruşeanu, Mihaela Tufega; editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)

 

Explicaţie foto din deschidere: Piaţa Uniri din Capitală, 1967.