Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Conferinţa de presă susţinută de Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a susţinut miercuri, 28 octombrie a.c., la Palatul Cotroceni, o conferinţă de presă.

Vă prezentăm în continuare transcrierea conferinţei de presă:

Bună seara!

Am avut astăzi o întâlnire cu Premierul Ludovic Orban şi cu miniştrii cu atribuţii în domeniul gestionării fondurilor europene pentru a analiza stadiul pregătirii Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

După cum ştiţi, în urma unor negocieri foarte dificile, am obţinut la reuniunea Consiliului European din luna iulie circa 80 de miliarde de euro, fonduri europene destinate României, pentru următorii 9 ani.

O parte importantă dintre aceste fonduri, peste 30 de miliarde de euro, o vom folosi pentru a accelera revigorarea economică în perioada post-pandemie de COVID-19, în baza Planului Naţional de Relansare şi Rezilienţă. Acest Plan va trebui aprobat de Comisia Europeană cel mai târziu până în luna aprilie a anului viitor şi vor exista, bineînţeles, anumite condiţionalităţi în utilizarea acestor fonduri. Este vorba, în principal, de asigurarea reformelor structurale, de digitalizare, de garantarea tranziţiei climatice. Toate acestea sunt necesare pentru a permite economiilor noastre să se dezvolte durabil, pe termen mediu şi lung.

Fondurile la care mă refer, pe lângă cele pe care le vom accesa prin bugetul multianual al Uniunii pentru perioada 2021-2027, reprezintă o oportunitate istorică pentru noi de a dezvolta România, de a construi autostrăzi, căi ferate, de a moderniza infrastructura energetică şi de mediu, de a implementa programe de digitalizare în economie, în administraţie. Sunt fonduri care vor permite investiţii majore în educaţie şi sănătate. Toate aceste proiecte vor avea consecinţe benefice palpabile pentru români şi vor contribui semnificativ la creşterea calităţii vieţii fiecăruia dintre noi.

Tocmai de aceea, în cadrul întâlnirii de astăzi, am discutat despre modalităţile concrete prin care România va putea accesa integral şi utiliza cât mai eficient aceste fonduri.

Am stabilit douăsprezece direcţii prioritare, respectiv: sănătate, educaţie, digitalizare şi securitate cibernetică, transport durabil, combaterea schimbărilor climatice, protecţia mediului, energie, eficienţă energetică, mobilitate urbană, mediu de afaceri şi antreprenoriat, cercetare-inovare, precum şi creşterea capacităţii de rezilienţă în condiţii de criză în domeniul sanitar şi alimentar.

Aceste domenii sunt grupate pe trei piloni principali ai Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, şi anume: I - Tranziţia Verde şi combaterea schimbărilor climatice; II - Serviciile Publice, dezvoltarea urbană şi valorificarea patrimoniului şi, nu în ultimul rând, III - Competitivitate economică şi rezilienţă.

Când spun că am încredere că Guvernul actual va reuşi să obţină banii puşi acum la dispoziţie de Uniunea Europeană mă bazez pe fapte, nu pe opinii.

Atragerea de fonduri europene este deja la un nivel mult mai bun decât în guvernările anterioare. Cifrele vorbesc de la sine. Sumele atrase de România din fonduri europene în ultimele 12 luni însumează 4,1 miliarde de euro, la care se adaugă şi plăţile directe în agricultură. Asta înseamnă că, într-un singur an, rata absorbţiei a crescut de la 32% la 46%.

Vă dau ca exemple de proiecte realizate linia de metrou "Drumul Taberei - Eroilor" şi conexiunea feroviară Gara de Nord - Aeroportul Otopeni.

Tot în acest an, cu eforturi semnificative, au fost deblocate proiecte majore de transport precum Autostrada Sibiu - Piteşti, Autostrada Transilvania, drumul expres Craiova - Piteşti, ori Centura Bucureştiului. Şi acestea sunt doar o parte dintre obiectivele majore de infrastructură a căror finanţare a fost deblocată.

O altă zonă extrem de importantă, în care fondurile europene sunt vitale, este sănătatea.

În acest an, au fost încheiate contractele de finanţare pentru spitalele regionale din Craiova, Iaşi şi Cluj-Napoca şi au fost iniţiate procedurile legale pentru contractele de achiziţie publică necesare realizării proiectului tehnic de execuţie. Valoarea totală a acestor proiecte este de 1,6 miliarde de euro, iar capacitatea de spitalizare totală care se realizează este de peste 2.500 paturi.

În fine, un ultim exemplu, în acest an a avut loc deschiderea unui apel de proiecte în valoare de 235 milioane de euro pentru înfiinţarea şi extinderea reţelelor inteligente de distribuţie a gazelor naturale.

Criza epidemiologică actuală ne-a arătat că Uniunea Europeană în ansamblu, dar şi noi, fiecare ţară membră în parte, trebuie să ne adaptăm cât mai bine la procesul de schimbare pe care îl parcurgem, pentru a deveni cât mai competitivi şi mai eficienţi. De aceea, resursele financiare pe care le avem la dispoziţie trebuie utilizate în mod inteligent, iar România tocmai asta îşi propune să facă.

Dacă dumneavoastră din sală aveţi întrebări, poftiţi!

Sesiune de întrebări şi răspunsuri:

Jurnalist: Bună seara, domnule Preşedinte! Plecând de la ceea ce se întâmplă în Vest - spre exemplu, în Germania, cancelarul Angela Merkel anunţa o carantină naţională mai puţin drastică pentru patru-şase săptămâni, mai puţin drastică decât cea din martie; de asemenea, Franţa urmează să anunţe astăzi o carantină naţională timp de o lună -, în condiţiile în care şi în România creşte numărul de cazuri şi de decese de la o săptămână la cealaltă, cât ar trebui să mai aşteptăm pentru noi restricţii?

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Vedeţi că aflăm de la buletinele de ştiri, şi de la dumneavoastră şi de la alţii, că la noi pandemia este în extindere. Dar, în realitate, lucrurile la noi au fost gestionate până acum bine. Chiar statele despre care vorbiţi au un număr de cazuri mult, mult, mai mare ca noi, chiar raportat şi la populaţie. Şi, din păcate, deja s-a ajuns în unele state europene să se ia măsuri drastice. Noi nu ne dorim acest lucru. De aceea, de fiecare dată spun şi autorităţilor, şi românilor, să combată eficient extinderea acestei epidemii. Noi, fiecare, cu mască, distanţă, igienă, autorităţile cu măsurile care au fost impusă, iar sistemul sanitar cu ce am discutat, chiar ieri, cu extinderea capacităţilor, de exemplu la terapie intensivă, lucru care se realizează. Vă amintiţi că am arăta ieri, de la începutul pandemiei până acum, practic, numărul de locuri la terapie intensivă s-a dublat şi nu ne dorim un aşa numit lockdown. Deocamdată situaţia nu ne duce cu gândul la o carantină sau la un lockdown.

Jurnalist: Domnule Preşedinte, la începutul lunii august, când aveam aproximativ 1.000 de cazuri pe zi de COVID-19, arătaţi cu degetul către Avocatul Poporului, Curtea Constituţională, dar şi către majoritatea parlamentară, spunând cumva că aceştia sunt vinovaţi pentru creşterea numărului de cazuri. Acum, când avem peste 5.000 de cazuri pe zi, cine consideraţi că se face vinovat pentru acest lucru? Are Guvernul vreo responsabilitate pentru faptul că au crescut destul de mult aceste cazuri de COVID şi în acest context cum vedeţi faptul că Unifarm ţine, în acest moment, în depozite aproximativ 200 de ventilatoare şi câteva milioane de echipamente de protecţie care ar fi totuşi necesare în acest moment şi nu sunt folosite? Mulţumesc!

Preşedintele României: În ce priveşte situaţia de la Unifarm, cu siguranţă acele ventilatoare, măşti şi aşa mai departe, trebuie puse în circulaţie şi folosite acolo unde este nevoie de ele, şi sunt convins că asta se va întâmpla în viitorul apropiat. În ce priveşte numărul de bolnavi, suntem în pandemie şi ceea ce s-a putut face s-a făcut. Nu cred că trebuie să căutăm acum vinovaţi. Noi trebuie să căutăm soluţii pentru a evita răspândirea necontrolată a bolii în populaţie.

Jurnalist: Bună seara, domnule Preşedinte! Aş vrea să vă aduc în atenţie o diferenţă foarte mare înregistrată la rata de infectare în municipiul Bucureşti şi dacă îmi permiteţi o să precizez cifre concrete. Vorbim despre ziua de luni, atunci când aveam o rată de infectare 3,51 la mia de locuitori. A scăzut la 3,18 ieri. Asta ar însemna, la populaţia anunţată oficial, mai puţin cu 679 de cazuri, însă necomunicate oficial. Astăzi această rată de infectare a urcat brusc la 3,81. Înseamnă un plus de 1.384 de cazuri, dar au fost anunţate oficial doar 744. Redacţia noastră a încercat în mod repetat, şi iar o să vă subliniez în mod repetat, să obţină informaţii de la instituţiile abilitate cu privire la cifrele concrete în baza cărora se calculează această rată de infectare. Am încercat să vorbim cu cei de la Grupul de Comunicare Strategică, am fost trimişi la Direcţia de Sănătate Publică, însă nici acolo nu am obţinut niciun răspuns. Pentru că aţi făcut în repetate rânduri apel la transparenţă, aş vrea să vă întreb dacă în acest caz se impune o mult mai mare transparenţă, astfel încât să putem avea şi noi cifrele în baza cărora să putem observa evoluţia pandemiei. Mulţumesc!

Preşedintele României: Cu siguranţă este de dorit să avem aceleaşi date de la toate instituţiile. Voi verifica de ce apar aceste discrepanţe. Însă vreau să vă explic un pic ce trebuie să citim şi ce nu trebuie să citim în aceste raportări. Datele prezintă fluctuaţii mari de la o zi la alta. Pandemia nu se răspândeşte matematic. Pandemia se răspândeşte prin contact de la persoană la persoană, ba mai mult, ba mai puţin, noi toţi sperăm că mai puţin, dacă măsurile care au fost impuse vor da rezultate bune. Pe de altă parte, ştim cu toţii că numărul de testări este diferit de la o zi la alta şi în weekend în mod natural numărul de testări este ceva mai mic, de acolo apar alte fluctuaţii. Ceea ce însă mă îngrijorează este numărul de internări, numărul de persoane la terapie intensivă şi, da, regretabil, numărul de decese. Şi aici este clar că avem de-a face cu o provocare şi în zona de prevenţie, care ţine de noi - mască, distanţă -, dar şi în zona spitalicească, unde persoanele care ajung în stare gravă sunt tratate la terapie intensivă.

Jurnalist: Bună seara, domnule Preşedinte! Preşedinta Comisiei Europene a solicitat astăzi ţărilor membre ale Uniunii Europene măsuri îndrăzneţe şi o mai bună coordonare. Ce măsuri îndrăzneţe ia România pentru salvarea de vieţi?

Preşedintele României: Am constatat că doamna Preşedinte ne îndeamnă să găsim măsuri îndrăzneţe. Aceste măsuri îndrăzneţe sunt cele pe care le ia fiecare stat membru, în funcţie de evoluţia pandemiei. Nici unii dintre noi nu stăm şi aşteptăm ceva de undeva. Noi analizăm datele şi luăm măsurile care sunt propuse de experţii recunoscuţi în domeniu. Este însă adevărat că la nivel european căutăm să ne punem de acord cu aceste măsuri, în special cu închideri-deschideri de graniţe, facilitarea transportului de mărfuri, întrajutorarea între sistemele sanitare. Şi pentru a găsi soluţiile cele mai eficiente şi în timp util, am convenit la ultimul Consiliu European să avem între consilii reuniuni informale, în sistem videoconferinţă. Şi o astfel de întâlnire va avea loc chiar mâine seară şi înainte de acea videoconferinţă voi face o scurtă declaraţie ca să înţeleagă lumea de ce ne vedem între consilii în videoconferinţă. Deci tocmai pentru a încerca să ne punem de acord în privinţa măsurilor pe care le ia fiecare stat membru.

Jurnalist: Bună seara, domnule Preşedinte! Sâmbătă seara, Realitatea Plus a difuzat în exclusivitate imagini cu Marcel Ciolacu, preşedintele PSD şi preşedintele Camerei Deputaţilor, care era însoţit de alte 10 persoane la restaurantul unei pensiuni din judeţul Buzău. Acesta a recunoscut că a greşit, şi-a cerut scuze şi a anunţat că va plăti amenda. Totodată, a lansat o acuzaţie. Spunea că, în opinia sa, poliţia a acţionat cu dublă măsură şi într-o postare pe pagina sa de Facebook susţine că Guvernul a folosit poliţia în scop politic. Un martor ocular, care a fost prezent în acel loc, declara la Realitatea Plus, că se discuta despre posibilitatea amânării alegerilor. Vă întreb dacă consideraţi într-adevăr că în acest caz poliţia a acţionat în scop politic şi dacă consideraţi că alegerile mai pot fi amânate, dat fiind faptul că şi luni, şi ieri şedinţele de birou permanent de la Senat nu s-au ţinut pentru că PSD nu a mai avut majoritate.

Preşedintele României: Daţi-mi voie să fac o introducere puţin politică. Din fericire, acum în pandemie, este PNL la guvernare şi împreună cu mine căutăm şi găsim măsurile adecvate, găsim proiecte, găsim oportunităţi pentru a preveni răspândirea acestei boli şi pentru a găsi metodele cele mai bune pentru a trata bolnavii. Cum credeţi că ar fi fost o guvernare PSD, dacă conducerea PSD nu respectă cele mai elementare norme? Cât poate să fie de greu şi pentru un PSD-ist să-şi pună o mască dacă aşa este regula pentru toată lumea? Vă daţi seama că nu prea îi interesează şi dacă am fi avut un guvern PSD în această pandemie vă spun că ar fi fost foarte, foarte rău. În ceea ce priveşte acuzaţiile de poliţie politică, este rizibil. Probabil o persoană văzând ce fac PSD-iştii acolo a fost foarte supărată şi a sesizat chestiunea, a venit poliţia la sesizare, i-a găsit pe PSD-işti discutând în interiorul restaurantului fără mască, fără să respecte distanţa, deci încălcând flagrant toate normele la care ceilalţi români se supun. De unde se vede încă o dată că PSD nu s-a reformat. PSD ne povesteşte tot felul de lucruri frumoase, am văzut chiar că l-au trimis pe doctorul Rafila să prezinte un program de sănătate, dar pe ei de fapt nu-i interesează deloc aceste lucruri. Pe ei îi interesează să-şi vadă interesul lor, al PSD-iştilor. Iar despre ce au discutat, nu ştiu, însă alegerile vor avea loc pe 6 decembrie.

Jurnalist: Domnule Preşedinte, principalul criteriu după care se impun restricţii în plan local de către autorităţile locale este, ştim cu toţii, rata de incidenţă, rata de infectare. Colegii de la G4 Media au realizat o analiză pe baza datelor oficiale furnizate de Grupul pentru Comunicare Strategică din care rezultă că judeţele care au depăşit rata de infectare de trei la mie prelucrează mii de teste zilnic, în timp ce în judeţele care sunt în zonă verde abia se ajunge la câteva sute. Avem şi un judeţ, judeţul Giurgiu, care prelucrează 80-100 de teste pe zi. Şi atunci, întrebarea, domnule Preşedinte, este cât de relevant, cât de eficient, până la urmă, este acest criteriu? Dacă nu consideraţi că el ar trebui schimbat, dat fiind că unele judeţe descoperă foarte puţine cazuri, deci au tot timpul o rată de incidenţă mică, pe când alte judeţe, care prelucrează foarte multe teste, au rata de incidenţă mare şi ele trebuie să închidă restaurante, să impune obligativitatea măştii, etc. Deci, trebuie schimbat, în opinia dumneavoastră, sistemul? Cât de relevant este şi dacă, totuşi, nu cumva e cazul ca Guvernul - fie el în campanie electorală şi nu doreşte să anunţe măsuri, şi să-şi asume măsuri nepopulare - nu ar trebui, totuşi, să ia decizia importantă de închidere, de anunţarea obligativităţii măştii pe întreg teritoriul naţional, dat fiind acest sistem destul de ciudat care funcţionează azi în România?

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Acest sistem pe care l-aţi prezentat succint este un sistem care a fost elaborat de experţi recunoscuţi de la noi şi care se bazează pe criterii obiective. Sigur, putem să ne întrebăm cât de perfect este sistemul. Cred că nu există nici un sistem perfect în pandemie, însă, până în momentul de faţă se vede că aceste criterii au reflectat destul de acurat realitatea din teren. Dar am preluat întrebarea dumneavoastră şi o voi da mai departe la grupul de experţi.

Jurnalist: Dar consideraţi că e eficient şi trebuie menţinut sau că ar trebui schimbat, dat fiind această realitate cu diferenţa mare între judeţe?

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Voi da întrebarea mai departe la grupul de experţi.

Jurnalist: Intrăm în logica medicinei de dezastre - anunţa şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, domnul Raed Arafat. În această situaţie România îşi mai permite să aştepte să vadă care vor fi rezultatele restricţiilor luate în alte ţări, cum ar fi, de exemplu, restricţiile de circulaţie pe timp de noapte, pentru că, ne reamintim, la începutul acestei săptămâni, menţiona premierul Ludovic Orban că de cele mai multe ori răspândirea virusului este cauzată şi de acele petreceri care au loc în timpul nopţii, însă deocamdată nu ar lua nicio măsură în privinţa restricţiilor de circulaţie noaptea până când nu o să vadă care sunt rezultatele din celelalte ţări care au luat deja acea măsură?

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, măsurile care au fost luate au fost discutate şi propuse de experţi recunoscuţi din domeniu. Nu s-a discutat restricţionarea circulaţiei pe timp de noapte. Acum, eu personal nu cred că circulaţia pe timp de noapte răspândeşte pandemia, ci petrecerile pe timp de noapte - care, după cum ştim, au fost interzise. Dar, după orice set de restricţii care se introduce, trebuie aşteptată reacţia sistemului. Nu putem să introducem în fiecare zi restricţii noi fără să urmărim ce efect au, fiindcă până la urmă aceste restricţii nu sunt un joc politic, aceste restricţii se propun de către experţi pentru a domoli extinderea pandemiei. Şi atunci, după ce se hotărăşte un set de restricţii, trebuie să aşteptăm o perioadă - experţii spun cel puţin două săptămâni - să vedem ce efect au aceste restricţii. Fiindcă noi nu dorim să distrugem viaţa oamenilor, noi dorim să luăm fix atâtea măsuri şi să impunem atâtea restricţii cât sunt necesare pentru a domoli extinderea acestei pandemii. Şi după ce avem rezultatele, după un set de restricţii, experţii le analizează cu mare atenţie, cu simţul răspunderii şi propun un nou set sau păstrarea setului de restricţii.

Jurnalist: De când am trecut de la starea de urgenţă la starea de alertă, masca a devenit obligatorie în spaţiile închise. Încă de atunci, mesajul dumneavoastră către români a fost să poarte masca, să păstreze distanţa fizică şi să se spele pe mâini. Însă acest îndemn este refuzat de corona-sceptici. Astfel, pentru cei care consideră că virusul nu există, care sunt argumentele dumneavoastră pentru a-i convinge ca măcar să respecte aceste măsuri, astfel încât să nu devină un vector de transmitere comunitară?

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Persoane care nu cred în nimic sau nu cred în boli sau nu cred în vaccinuri există peste tot. Nu este un număr mare şi e regretabil că nu se lasă convinşi de evidenţe. Este suficient să ne uităm la ce se întâmplă în spitale, la numărul mare de persoane care ajung la terapie intensivă şi, da, regretabil, la numărul mare de decese din cauza acestei boli. Constat că foarte mulţi români, majoritatea românilor, respectă normele impuse. Pe mine mă revoltă dacă persoane publice, cum sunt cei din conducerea PSD, care înţeleg foarte bine pericolul, refuză să respecte aceste norme şi fac întâlniri în interiorul restaurantelor fără să poarte mască. Aşa ceva este revoltător. Şi tuturor celor care nu cred în această boală le recomand să se uite un pic la ştiri să vadă ce se întâmplă în spitale şi să întrebe persoane care au avut în familie astfel de cazuri.

Jurnalist: Domnule Preşedinte, prefectul a anunţat că se ia în calcul carantinarea unor zone din Capitală. Vi se pare viabilă această propunere?

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu am auzit această propunere şi ca atare nu o comentez.

Jurnalist: Aveţi pe masă un proiect foarte important, cerut de mulţi şi aşteptat de mulţi. Mă refer la proiectul prin care statul român ar urma să deconteze victimelor Colectiv tratamentul necesar pe durata întregii vieţi. Întrebarea mea este ce veţi face dacă veţi promulga legea şi dacă consideraţi că în cinci ani de la tragedie s-a schimbat ceva şi am învăţat ceva?

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Cu siguranţă că lucrurile s-au schimbat şi am învăţat ceva, cel puţin politicienii mai responsabili au învăţat ceva de aici. Iar dacă vă referiţi la Colectiv, da, într-adevăr vineri se împlinesc cinci ani de la tragedia de la Colectiv şi pot să vă spun în premieră că exact vineri, când se împlinesc cinci ani, voi promulga legea despre care aţi vorbit, deci, legea care permite extinderea perioadei pentru cei care au avut de suferit.

Jurnalist: Ministrul Sănătăţii a anunţat că la sfârşitul lunii decembrie vor ajunge în ţară primele doze de vaccin anti-COVID. De unde va veni acest vaccin şi când estimaţi că va ajunge la populaţie?

Preşedintele României: Da, cu toţii sperăm. Aşa există semnale, că până la sfârşitul anului sau la începutul anului viitor va exista un vaccin. Sau unii spun chiar că vor exista mai multe tipuri de vaccin. Fapt este că încă nu există un vaccin care are toate autorizaţiile necesare, însă informaţiile sunt de tipul că este iminentă realizarea unui vaccin. Această formulare - "este iminentă" - ne duce cu gândul spre sfârşitul anului sau începutul anului viitor. Astăzi a declarat Preşedintele Consiliului European că până la sfârşitul anului sau la începutul anului viitor vor fi disponibile până la patru feluri de vaccin. În aceeaşi zi, Preşedinta Comisiei Europene a declarat că înainte de aprilie 2021 nu crede că va fi disponibil un vaccin în cantităţi relevante. Deci, vedeţi, informaţiile încă nu sunt foarte certe, dar eu cred că putem să sperăm într-un vaccin în lunile următoare.

Jurnalist: Domnule Preşedinte, liderii PSD calculează că ar putea chiar câştiga alegerile parlamentare şi îl pregătesc pentru funcţia de premier pe Sorin Grindeanu. În primul rând, cum vedeţi acest nume? Şi în al doilea rând: dacă PSD câştigă alegerile parlamentare, veţi desemna un premier din partea PSD sau veţi forţa o majoritate de dreapta?

Preşedintele României: Această întrebare a mai fost, cred că acum două săptămâni. Pot să vă repet: prima mea opţiune rămâne Ludovic Orban. Iar despre cine va câştiga alegerile, eu cred că alegerile vor fi câştigate de PNL. Dar, sigur, asta este părerea mea şi a tuturor sociologilor care fac sondaje. PSD probabil are altă opinie.

Jurnalist: În scurt timp urmează sărbătorile de iarnă, pentru care, ştim, foarte mulţi români, în fiecare an, îşi fac planuri să călătorească, să meargă la petreceri, să se întâlnească cu persoanele dragi. Aş dori să vă întreb dacă luaţi în calcul să decretaţi stare de urgenţă pentru perioada sărbătorilor de iarnă, la fel cum au făcut în urmă cu puţin timp şi Israel, pentru a limita interacţiunile şi deplasările.

Preşedintele României: Nu am luat în discuţie, nu s-a discutat un astfel de demers. Măsurile care au fost luate, restricţiile care sunt în vigoare sunt cele pe care le cunoaştem. Dar, în acelaşi timp, eu nu cred că în acest an sărbătorile de iarnă vor fi ca în alţi ani. Cu siguranţă, vor fi restricţii în vigoare, cu siguranţă se va putea călători în mult mai puţine locuri - de exemplu, în străinătate este foarte dificil de călătorit din cauza multiplelor restricţii care există în diferite state. Şi cred că anul acesta ne vom întoarce la ce înseamnă sărbătoarea Crăciunului. Este sărbătoarea în şi cu familia.

Jurnalist: Domnule Preşedinte, acum două săptămâni încurajaţi Guvernul şi Biserica Ortodoxă Română să poarte un dialog direct în legătură cu măsurile necesare în cazul marilor sărbători şi a pelerinajelor. Ieri însă Patriarhul Daniel a comparat restricţiile introduse la pelerinajul de Sfântul Dumitru cu ce s-a întâmplat în ultimele zile ale comunismului în România, concluzionând că "umilirea Sfântului Dimitrie cel Nou a fost răsplătită în sensul că regimul a căzut". Din informaţiile dumneavoastră, acel dialog pe care îl solicitaţi între Guvern şi Biserica Ortodoxă a avut loc în această perioadă? Consideraţi că Biserica ar putea avea un alt tip de mesaj în această perioadă şi care ar fi acela?

Preşedintele României: Da, eu cred în continuare că este nevoie de aprofundarea dialogului între părţi şi cred că se poate ajunge la o colaborare care, în definitiv, este în interesul românilor, indiferent de religia pe care o practică.

Jurnalist: Înainte de a formula întrebarea, aş dori să apelez la memoria dumneavoastră şi să vă întreb dacă, în calitate de primar, aţi fost vreodată acţionar în vreo firmă care a făcut afaceri cu Primăria?

Preşedintele României: Eu nu am fost niciodată acţionar la niciun fel de firmă.

Jurnalist: Bun. În acest context, vă aduc în atenţie cazul reputatului Virgil Musta, cel care este şef de secţie la Spitalul de Boli Infecţioase Timişoara, şi purtător de cuvânt - şi are mesaje foarte corecte în ceea ce priveşte pandemia. Dar care, în acelaşi timp, este şi acţionar la o clinică privată. Clinica privată le ia bani oamenilor pentru a face teste, dar le prelucrează la Spitalul de Boli Infecţioase, unde, de asemenea, lucrează domnul Virgil Musta. O altă problemă dezvăluită de Libertatea este că niciuna dintre cele două instituţii nu a vrut să facă public contractul, cu toate că o parte din el se desfăşoare pe bani publici, adică partea de la Spitalul de Boli Infecţioase. Care este opinia dumneavoastră cu privire la această situaţie în care se află medicul şi credeţi că astfel de situaţii slăbesc şi mai mult încrederea - scepticilor, mai ales - în măsurile autorităţilor?

Preşedintele României: Dacă există o incompatibilitate, atunci ea trebuie găsită şi certificată de autorităţile care sunt îndrituite de lege pentru aşa ceva. Mai mult, în această fază, nu pot să spun. Dar, dacă dumneavoastră sau publicaţia la care lucraţi aveţi anumite probe sau suspiciuni, eu vă încurajez să le daţi mai departe.

Vă mulţumesc tuturor! Vă doresc, dragi români, multă sănătate!

Departamentul Comunicare Publică

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.