Dinicu Golescu (Constandin, la naştere) s-a născut la 7 februarie 1777, în localitatea Goleşti, judeţul Argeş, fiu al lui Radu Golescu, mare ban al Ţării Româneşti, şi al Zoiţei (n. Florescu).
Venind dintr-o veche familie de boieri, ale cărei prime atestări documentare sunt din secolul al XVI-lea, Golescu a dobândit rangul de mare logofăt (1812) şi l-a deţinut până la moarte.
A avut parte de o bună educaţie, studiind la Academia grecească din Bucureşti. Fii săi, cei patru fraţi "Goleşti" (Ştefan, Nicolae, Alexandru, Radu), au avut un rol important în desfăşurarea revoluţiei de la 1848 şi a celorlalte mari evenimente politice din istoria românească a secolului al XlX-lea.
El însuşi s-a aflat printre boierii care au sprijinit revoluţia lui Tudor Vladimirescu.
Scrierile sale, dintre care cea mai cunoscută este "Însemnare a călătoriii mele, Constantin Radovici din Goleşti, făcută în anul 1824,1825,1826", sunt rezultatul preocupărilor politice pe care le-a avut.
"Golescu nu a fost atât un creator, cât un cărturar de factură luministă, convins că regenerarea morală şi socială a ţării nu este posibilă decât prin culturalizare, prin luminarea poporului; iar memorialul său de călătorie este, de fapt, un program politic şi cultural deghizat", potrivit "Dicţionarului Scriitorilor Români", 1998.
În urma uciderii lui Tudor Vladimirescu, de teama eteriştilor şi deopotrivă a turcilor care au declanşat represalii în ţară, Dinicu Golescu, refugiat la Braşov, a refuzat să se întoarcă la Bucureşti după ce domnia fusese dată unui nou voievod, deşi acesta era pământean şi nu fanariot, prelungindu-şi mult şederea în străinătate.
După un exil de aproape şase ani, în anul 1826, Dinicu Golescu a revenit în Ţara Românească. În această perioadă a călătorit prin mai multe ţări din Europa.
La întoarcere a fost unul dintre cei mai activi partizani ai înnoirilor şi s-a consacrat unui program de reforme culturale şi sociale. Avea să moară însă după numai patru ani, la 5 octombrie 1830, pe neaşteptate.
Dinicu Golescu este considerat unul dintre întemeietorii învăţământului şi presei din România. A înfiinţat şcoli în limba română şi le-a alcătuit programul de funcţionare, a contribuit decisiv la apariţia primelor periodice româneşti şi a încurajat interesul pentru cultură al tinerilor. AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Horia Plugaru)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
© 2025 Agenția Națională de Presă AGERPRES
Conținutul acestui site este proprietatea Agenției Naționale de Presă AGERPRES. Este interzisă republicarea sau redistribuirea conținutului fără menționarea sursei.
Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.
Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:
Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.
< | june 2025 | > | ||||
---|---|---|---|---|---|---|
su | mo | tu | we | th | fr | sa |
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
< | july 2025 | > | ||||
---|---|---|---|---|---|---|
su | mo | tu | we | th | fr | sa |
29 | 30 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
27 | 28 | 29 | 30 | 31 | 1 | 2 |