Secretarul de stat în cadrul Ministerului Sănătăţii din România Andrei Baciu a declarat joi, în cadrul celei de-a 23-a ediţii a Forumului European pentru Sănătate Gastein, desfăşurată online, că, în contextul perioadelor de carantină şi izolare asociate pandemiei actuale, fenomenul infodemiei, care s-a răspândit rapid pe internet, în special în social media, este "la fel de contagios ca şi noul coronavirus" şi "afectează pe toată lumea".
Invitat în cadrul Forumului European pentru Sănătate Gastein la o discuţie având ca temă aşa-numita "infodemie" asociată COVID-19 şi efectele informaţiilor incorecte sau false atât asupra populaţiei cât şi a eforturilor autorităţilor din domeniul sănătăţii publice, Andrei Baciu a declarat că activitatea online s-a intensificat în perioadele de izolare şi astfel a crescut şi riscul expunerii la infodemie.
"Avem de-a face cu o boală infecţioasă, aşadar măsurile impuse de autorităţi în mai multe ţări au fost cele care au recomandat distanţarea fizică, prin urmare majoritatea populaţiei, cel puţin timp de câteva săptămâni, a petrecut mult timp în spaţii închise. Odată cu activitatea în spaţiile închise a venit şi activitatea online, unde acest fenomen al infodemiei, la fel de contagios ca şi noul coronavirus, s-a răspândit pe internet, în special în social media".
În acest sens, regiunile din sud-estul Europei nu au făcut excepţie, a subliniat Baciu, dând exemplul situaţiei din Republica Moldova unde, în opinia sa, informaţiile false "au slăbit puterea şi rolul autorităţilor" implicate în combaterea pandemiei. "La fel cum sunt sigur că s-a întâmplat şi în alte ţări, în Republica Moldova au existat ştiri false care au circulat online conform cărora autorităţile furnizau cifre false privind creşterea cazurilor şi unde a existat un important curent de informaţii care defineau noua situaţie COVID-19 drept o gripă uşoară, pentru care populaţia nu avea de ce să se îngrijoreze, dar şi idei conform cărora măsurile - purtarea măştii şi distanţarea fizică - nu ar fi eficiente. Toate aceste acţiuni au slăbit puterea şi rolul autorităţilor implicate în gestionarea şi combaterea pandemiei de COVID-19.
"Un tsunami de informaţii" şi o nouă ştiinţă
Invitată în cadrul aceleiaşi sesiuni pe tema infodemiei din a doua zi a Forumului European pentru Sănătate Gastein, care a debutat miercuri, reprezentanta Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) Sylvie Briand, care conduce departamentul de pregătiri la nivel mondial în faţa riscurilor infecţioase, a declarat că pentru instituţia pe care o reprezintă "infodemia este un tsunami de informaţii" în contextul epidemiei. "Pentru noi, infodemia este un tsunami de informaţii, bune sau rele, care însoţeşte o epidemie, iar COVID-19 a venit cu o infodemie foarte puternică".
"O particularitate a managementului în timpul COVID-19 este faptul că trebuie să ne confruntăm cu două lumi. Prima este lumea virtuală, în care informaţia circulă foarte rapid pe internet, iar cealaltă este lumea fizică, în care informaţia circulă la fel de rapid, însă de la o persoană la alta. În lumea virtuală, informaţia circulă extrem de rapid şi tocmai de aceea este foarte dificil de abordat la timp", a spus Briand.
Reprezentanta OMS a subliniat totodată existenţa unei "infodemii ştiinţifice" în ultima perioadă. "În timpul acestei pandemii am observat de asemenea, pentru că este vorba despre o boală nouă, că cercetarea a fost accelerată, desigur, şi am asistat la o infodemie ştiinţifică. Numeroase articole (ştiinţifice - n.a.) au fost publicate foarte rapid, nu neaparat supervizate, aşa că a trebuit să ne confruntăm şi cu acest fenomen".
Ca răspuns la apetitul crescut al populaţiei pentru informaţii, OMS a "plecat urechea la preocupările oamenilor, în lumea virtuală" pentru a "răspunde la preocupări în timp real", după cum a explicat Briand. "Am dezvoltat anumite instrumente pentru a face acest lucru în social media, nu doar pentru a le înţelege preocupările în ceea ce priveşte conţinutul - ce fel de subiecte îi interesează - dar şi în ceea ce priveşte emoţiile lor cu privire la aceste subiecte - dacă se tem, dacă sunt îngrijoraţi, dacă sunt iritaţi de decizii sau dacă sunt îngăduitori. Acest lucru ne-a ajutat să ascultăm populaţia şi să dezvoltăm instrumente de comunicare şi produse de informare care să le răspundă la preocupări în timp real".
Infodemia a condus la apariţia unei noi ştiinţe, numită infodemiologie. "Un alt lucru important pe care l-am făcut a fost să dezvoltăm ştiinţa din spatele managementului infodemiei - noua disciplină ştiinţifică numită infodemiologie. Am avut prima conferinţă mondială, la sfârşitul lunii iunie - începutul lunii iulie şi dezvoltăm o agenda de cercetare pentru a afla ce subiect merită o cercetare mai amplă de acum înainte. La această conferinţă au participat oameni de ştiinţă din multe domenii ştiinţifice - ştiinţe sociale, epidemiologi, analişti, specialişti în comunicare şi în ştiinţe politice şi aşa mai departe", a declarat reprezentanta OMS.
"O mare provocare în viitor"
Raffael Heiss, cercetător din Austria implicat în cercetări de piaţă la nivel naţional asupra utilizării media pentru căutarea de informaţii legate de COVID-19 a declarat în cadrul dezbaterii pe tema infodemiei că, în urma unor sondaje la care participanţii au fost întrebaţi ce media utilizează pentru a afla informaţii despre pandemie şi în cadrul cărora le-au fost testate cunoştinţele cu privire la noul coronavirus şi COVID-19, au fost trase două concluzii importante.
Prima este aceea că în mediul online, cu precădere în social media, "toată lumea îşi poate exprima părerile şi poate distribui informaţii şi există de asemenea organizaţii care fac bani cu ştiri false şi prin publicarea de conţinut care atrage atenţia", iar în lipsa unor "gatekeepers", utilizatorii social media "trebuie să deprindă abilităţi noi pentru a evalua şi înţelege informaţiile".
"Spre deosebire de jurnalism, unde avem gatekeepers, jurnaliştii, care cern informaţiile din milioane şi miliarde de fragmente de informaţie şi selectează şi poate reinterpretează informaţia, pe care o fac accesibilă pentru publicul larg, în social media nu există aşa ceva şi astfel oamenii trebuie să aibă abilităţi noi pentru a evalua şi înţelege acea informaţie", a explicat Heiss.
"Am descoperit că indivizii care se bazează cu precădere pe social media pentru a se informa cunosc mai puţine lucruri despre COVID-19, au o tendinţă mai mare de a crede în teorii ale conspiraţiei şi ştiri false şi aşa mai departe", a spus cercetătorul.
"Am observat, însă, o tendinţă inversă, cel puţin în Austria, în ceea ce priveşte posturile publice de radio şi televiziune. Indivizii care se bazau pe acestea erau mult mai bine informaţi şi aveau o tendinţă mai mică de a crede, de exemplu, în teorii ale conspiraţiei", a adăugat el precizând că aceste sondaje au fost repetate după două luni, iar rezultatele s-au menţinut.
"Este foarte important să ai conţinut media de înaltă calitate în ţară, în special într-o perioadă de criză", a subliniat Heiss.
"De asemenea, trebuie să avem grijă la ce se întâmplă în social media, iar oamenii trebuie să fie mai bine pregătiţi să navigheze prin aceste medii", a spus el adăugând că, în opinia sa, "aceasta va fi o mare provocare în viitor".
Ediţia din 2020 a Forumului European pentru Sănătate Gastein se defăşoară în perioada 30 septembrie - 2 octombrie, reunind virtual reprezentanţi guvernamentali, miniştri, experţi, oameni de ştiinţă, directori de organizaţii şi centre medicale.AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Mariana Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
© 2025 Agenția Națională de Presă AGERPRES
Conținutul acestui site este proprietatea Agenției Naționale de Presă AGERPRES. Este interzisă republicarea sau redistribuirea conținutului fără menționarea sursei.
Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.
Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:
Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.
< | june 2025 | > | ||||
---|---|---|---|---|---|---|
su | mo | tu | we | th | fr | sa |
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
< | july 2025 | > | ||||
---|---|---|---|---|---|---|
su | mo | tu | we | th | fr | sa |
29 | 30 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
27 | 28 | 29 | 30 | 31 | 1 | 2 |