COD GALBEN: 16-05-2025 ora 10 Intre 16 mai, ora 10 – 17 mai, ora 08Fenomene vizate se va semnala 16 mai, ora 10 – 17 mai, ora 08Fenomene vizate

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Muzeul de Artă Populară ''Dr. Nicolae Minovici'', cunoscut şi ca ''Vila Minovici'' sau ''Vila cu clopoţei'', se numără în prezent printre cele 12 muzee şi case memoriale aflate în componenţa Muzeului Municipiului Bucureşti, potrivit https://muzeulbucurestiului.ro/.

 

Muzeul înfiinţat din iniţiativa doctorului Nicolae Minovici a fost primul muzeu bucureştean de artă populară. Nicolae Minovici (1868-1941), renumit medic legist, a fost deopotrivă preocupat de lumea artelor, un pasionat colecţionar de obiecte de artă, mai ales de artă populară din spaţiul românesc.

 

Astfel, pe lângă preocupările şi realizările sale din domeniul medicinii, dr. Nicolae Minovici a finalizat în 1905, în partea de nord a Bucureştilor, proiectul ''Muzeul de Artă Naţională Dr. Nicolae Minovici''. Muzeul a funcţionat începând cu anul 1906.

 

''Clădirea plasată pe Şoseaua Bucureşti - Ploieşti pe colţ cu strada Doctor Nicolae Minovici, numărul 1, este considerată drept unul dintre monumentele arhitecturale remarcabile pentru stilul neoromânesc. Proprietarul însuşi a căutat surse de inspiraţie în arhitectura de factură populară. Demersul său de a aduna obiecte de artă naţională a concis cu acela de a culege experienţe vizuale care s-au materializat în proiectul vilei devenită astăzi Muzeul de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici'', se arată pe site-ul https://muzeulbucurestiului.ro/.

 

Poza 1 - Muzeul Minovici din Bucureşti (placă fotografică), 1951/AGERPRES/Arhiva istorică AGERPRES
Poza 2 - Imagine cu clădirea Muzeului "Nicolae Minovici": din Capitală, 2020/ SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO


Clădirea a fost proiectată de arhitectul Cristofi Cerchez, bun prieten al doctorului Nicolae Minovici. Din arhitectura tradiţională, aduce în prim-plan un turn pe partea sudică, pe care îl împrumută din cula oltenescă, fortificat cu un contrafort. Acest element conferă originalitate clădirii în rândul construcţiilor din stilul neoromânesc, menţionează sursa citată.

 

Clădirea a fost construită pentru a adăposti colecţia deja adunată a doctorului Nicolae Minovici, iar compartimentările clădirii au fost determinate de categoriile variate de obiecte colecţionate. În clădire nu s-a locuit permanent dar, cel puţin până în 1936, aici s-au desfăşurat diferite reuniuni familiale sau colegiale, conferinţe şi sesiuni ştiinţifice, diferite consfătuiri profesionale, potrivit https://www.facebook.com/MuzeulNMinovici/.

 

Colecţia a fost îmbogăţită treptat cu noi achiziţii în perioada 1918-1940. Muzeul a funcţionat ca instituţie particulară până în 1937, când a fost donat de dr. Nicolae Minovici Primăriei oraşului Bucureşti.

 

''Viziunea medicului s-a clădit pe o perioadă de patru decenii în care a strâns obiecte de artă naţională, de la ceramică şi textile tradiţionale la pictură contemporană. În patrimoniul muzeului predomină obiectele textile (cămăşi, ii, fote, vâlnice, ştergare, scoarţe) şi cele de ceramică, însă muzeul deţine colecţii reprezentative de icoane, ouă încondeiate şi obiecte de lemn specifice gospodăriei ţărăneşti. Expunerea şi varietatea acestora reflectă interesul pentru artă al unui colecţionar de la începutul secolului XX, conştient de importanţa actului, dar care acţionează fără a urma un plan sau nişte criterii dinainte stabilite. Spaţiile de expunere îmbină obiecte diferite într-o expunere dominată de gusturile estetice ale colecţionarului. Fiecare încăpere din vilă se transformă într-un veritabil spaţiu de expunere'', se mai arată pe site-ul https://muzeulbucurestiului.ro/.

 

Poza1 - Muzeul  Minovici din Bucureşti (placă fotografică), 1951/ AGERPRES/Arhiva istorică AGERPRES
Poza 2 - Imagine cu clădirea Muzeului "Nicolae Minovici": din Capitală, 2020/ SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO


Muzeul a fost reabilitat prin proiectul "Reabilitare şi consolidare Muzeul Nicolae Minovici", prin Programul Operaţional Regional 2007 - 2013, Axa Prioritară 5 - Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, Domeniul Major de Intervenţie 5.1 - Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe.

 

La 24 iunie 2019 a avut loc lansarea volumului "Ii de sărbătoare din Colecţia Muzeului Dr. Nicolae Minovici", autor dr. Maria Camelia Ene, şef Birou Istorie Bucureşteană, Muzeul Municipiului Bucureşti. "Recuperarea patrimoniului Minovici reprezintă o reală provocare aflată în desfăşurare de aproape cinci ani. După reabilitarea Vilei Nicolae Minovici de către Primăria Municipiului Bucureşti între anii 2014-2015, apoi reintroducerea ei în circuitul turistic în 2016, urmată de redeschiderea expoziţiei permanente cu piese din colecţia donată de Nicolae Minovici, între anii 2017-2018, se cuvine să continuăm cu publicarea patrimoniului în repertoare tematice. În spatele acestor proiecte au fost şi alte preocupări privind conservarea patrimoniului, fotografierea şi cercetarea fiecărei piese, clasarea celor mai valoroase dintre ele de către experţi acreditaţi şi, în final, publicarea repertoarelor de colecţie", scrie Adrian Majuru, director al Muzeului Municipiului Bucureşti, în prefaţa lucrării "Ii de sărbătoare din Colecţia Muzeului Nicolae Minovici". 

 

Poza 1 - Muzeul Minovici din Capitală, 1996/PAUL BUCIUTA/Arhiva istorică AGERPRES
Poza 2 - Imagine cu clădirea Muzeului "Nicolae Minovici": din Capitală, 2020/ SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO


Pe întreg parcursul lunii iulie 2020, la Muzeul de Artă Populară ''Dr. Nicolae Minovici'' a putut fi admirată o piesă unică în patrimoniul instituţiei, o icoană pictată pe sticlă reprezentându-l pe Sfântul Ilie, realizată în secolul al XIX-lea într-un atelier din Şcheii Braşovului, menţiona un comunicat de presă al Muzeul Municipiului Bucureşti din 5 august 2020. În luna august "Obiectul lunii" a fost reprezentat de vaza cu motivul horei de la atelierul urban Gheorghe Niculescu, artistul care a contribuit la producerea mozaicului Fântânii Mioriţa din faţa Vilei Minovici, după design-ul Miliţei Petraşcu. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; redactori arhiva foto: Mihaela Tufega, Vlad Ruseanu, Florin Vlădescu, editor: Marina Bădulescu, editor online: Adrian Dădârlat)

Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.