

Vânturile puternice care însoţesc cicloanele creează condiţii extreme ce pot dăuna recifelor de corali aflate chiar şi la 1.000 de kilometri distanţă, conform unui nou studiu citat de agenţia DPA.
Modelele actuale subestimează urmările uraganelor şi taifunurilor asupra comunităţilor de recife de corali, potrivit studiului publicat miercuri în jurnalul ştiinţific Global Change Biology.
Până în prezent, modelele convenţionale utilizate pentru predicţia modului în care un ciclon, uragan sau taifun ar putea afecta coralii asumau că daunele cele mai grave se produceau la circa 100 de kilometri distanţă de traiectoria fenomenului meteorologic.
Cercetătorii au studiat impactul ciclonului Lua (cu deplasare lentă) din 2012 asupra Recifului Scott, un atol din largul coastelor nord-vestice ale statului Australia de Vest. Zona ciclonului care a produs cele mai intense vânturi nu s-a apropiat la mai puţin de 500 de kilometri de recif. Însă, ciclonul a produs în zona recifului valuri cu înălţimi între 4 şi 20 de metri, timp de trei zile şi jumătate, se arată în studiu.
Cercetătorii au descoperit că, în zonele sale cele mai expuse, Reciful Scott a pierdut 50% din coralii Porites, o specie uriaşă şi robustă, precum şi toţi coralii Acropora, mai fragili. Daune similare au fost identificate şi pe un alt recif, aflat la aproximativ 300 de kilometri distanţă.
Cercetătorii au descoperit că valurile dăunătoare ar putea fi resimţite până la 1.000 de kilometri distanţă.
''Acest exemplu demonstrează că, dacă presupunem că daunele în urma tuturor cicloanelor survin pe o rază de 100 de kilometri de traiectoria unui ciclon, vom subestima de până la zece ori amploarea spaţială a cicloanelor mari şi puternice'', a subliniat autoarea principală a studiului, Marji Puotinen, de la Institutul Australian pentru Ştiinţe Marine (AIMS). ''Acest lucru ar putea conduce la luarea de decizii nefericite atunci când se încearcă prioritizarea obiectivelor de conservare'', a adăugat ea.
Recifele de corali au evoluat de-a lungul mileniilor în prezenţa cicloanelor, însă procesele de recuperare sunt întrerupte şi compromise din ce în ce mai mult de presiuni suplimentare, cum ar fi stresul termic, poluarea, bolile şi prădătorii.
Cercetătorii au indicat că este ''esenţial să înţelegem modul în care cicloanele interacţionează cu alte presiuni'' care ameninţă recifele de corali pentru a putea prioritiza intervenţiile de conservare.
Cicloanele tropicale generează valuri extreme, ce pot deteriora comunităţile de recife de corali.
''Recuperarea după un asalt mare este un proces lent, care poate dura un deceniu sau mai mult", a precizat Puotinen. ''Aceasta înseamnă că numeroase recife de corali din întreaga lume nu vor avea timp să se recupereze pe deplin înainte ca următorul ciclon să lovească'', a adăugat ea.
Totodată, modelarea în funcţie de impactul schimbărilor climatice prezintă o imagine complexă în ceea ce priveşte cicloanele.
Deşi numărul total al cicloanelor care apar în orice perioadă poate să nu crească, aceasta nu este neapărat o veste bună pentru recifele vulnerabile, au atras atenţia cercetătorii.
"Schimbările la nivelul atmosferei vor îngreuna formarea cicloanelor, însă apa mai caldă a oceanului, care le alimentează puterea, va favoriza creşterea în intensitate a acestora'', a declarat Puotinen, adăugând că astfel de cercetări ''ar trebui să le faciliteze managerilor de recif alegerea între recifele candidate''.
De exemplu, a explicat ea, atunci când se decide locul din Marea Barieră de Corali în care să se investească milioane de dolari pentru repararea sau îmbunătăţirea coralilor,
''nu este de dorit să fie aleasă o locaţie care poate fi afectată în mod regulat de valuri ciclonice''.
''Comunităţile de recife de corali din întreaga lume sunt în pericol din cauza unor factori de stres şi trebuie să înţelegem care părţi ale recifului ar trebui să fie punctul central al eforturilor de conservare'', a declarat la rândul său James Gilmour, coautor al cercetării. ''Combinaţia dintre cicloane şi expunerea la creşterea temperaturii apei este cea mai semnificativă ameninţare emergentă asupra recifelor la nivel mondial'', a subliniat omul de ştiinţă. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Ana Bîgu, editor online: Simona Aruştei)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
© 2025 Agenția Națională de Presă AGERPRES
Conținutul acestui site este proprietatea Agenției Naționale de Presă AGERPRES. Este interzisă republicarea sau redistribuirea conținutului fără menționarea sursei.
Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.
Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:
Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.