Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Cel mai vechi parc din Bucureşti, situat în centrul oraşului, este Grădina Cişmigiu şi se află înscris pe lista monumentelor istorice din Capitală. Cu o suprafaţă de aproximativ 17 hectare, parcul este mărginit de Bulevardul Regina Elisabeta, Bulevardul Schitu Măgureanu şi strada Ştirbei Vodă. În partea sud-estică a parcului se află Colegiul Naţional "Gheorghe Lazăr".

Cişmigiu este parcul în care a fost montat primul chioşc de ziare din Bucureşti, chiar la intrarea principală, acolo unde există şi în prezent, dar într-o formă refăcută, conform site-ului Companiei Municipale Parcuri şi Grădini Bucureşti - cmpgb.ro.

Istoria parcului începe în urmă cu aproape două secole şi jumătate, când Alexandru Ipsilanti, domnitor al Ţării Româneşti la acea vreme, a cerut construirea a două cişmele în oraş. Prima cişmea a fost ridicată în locul în care se află astăzi intrarea dinspre strada Ştirbei Vodă. La acea vreme, locul era acoperit de o baltă insalubră, care a fost secată la comanda generalului Pavel Kiseleff. 
 

Poza 1 - Parcul Cişmigiu, aspect de iarnă, 1969/ CONSTANTIN CIOCAN/ Arhiva istorică AGERPRES
Poza 2 - Imagine din Parcul Cişmigiu din Bucureşti, 2020/ CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO


Câţiva ani mai târziu, terenul a fost transformat în grădină publică. "Misiunea acestei transformări a avut-o arhitectul peisagist Karl Fr. Wilhelm Meyer, numit şef al lucrărilor de realizare a Grădinii Cişmigiu. Meyer a fost ajutat şi de grădinarul Franz Harer. Pentru realizarea grădinii Cişmigiu, conform planurilor lui Meyer, s-au adus aproximativ 30.000 de arbori şi arbuşti din jurul oraşului, din judeţele Dâmboviţa şi Gorj, precum şi plante ornamentale de la Braşov şi Viena", scrie site-ul amintit.

Toate aceste transformări creionate de arhitectul Meyer au făcut ca balta să devină un lac frumos, cu o fântână arteziană în centru şi un canal de legătură cu Dâmboviţa. Moartea prematură a lui Karl Fr. Wilhelm Meyer, la doar 38 de ani, a făcut ca lucrările de înfrumuseţare a grădinii să fie continuate de arhitectul peisagist german Friedrich Rebhuhn. În 1852, când domnitor al Ţării Româneşti era Barbu Ştirbei, parcul a fost împrejmuit în întregime şi s-au adus lebede şi pelicani. Amenajarea parcului a fost terminată în anul 1854, iar Cişmigiul a fost inaugurat în mod oficial, precizează site-ul cmpgb.ro.

 

Poza 1 - Parcul Cişmigiu, aspect de iarnă, 1969/ CONSTANTIN CIOCAN/Arhiva istorică AGERPRES
Poza 2 - Imagine din Parcul Cişmigiu din Bucureşti, 2020/ CRISTIAN NISTOR/ AGERPRES FOTO


Patinoarul amenajat în parc, care există şi în prezent, este varianta modernă a patinoarului natural care se forma în fiecare iarnă încă de la finalul secolului al XIX-lea.

În zilele actuale, în Cişmigiu sunt platani, pini roşii japonezi, magnolii roz, Ginko Biloba şi chiar molizi roşii. Lacul este deosebit prin fauna sa: păuni, lebede, raţe caroline, raţe cu ciuf, raţe mandarin, gâşte califar albe şi roşii, gâşte de Nil, gâşte canadiene cu gât roşu şi gâşte Magellan. Fântâna arteziană din mijlocul lacului creează un microclimat plăcut.

Un element care conferă originalitate Cişmigiului sunt băncile sub formă de scaune lipite care mărginesc aleile, de o parte şi de alta, de zeci de ani. 
 

Poza 1 - Parcul Cişmigiu, aspect de iarnă (placă fotografică), 1956/ Arhiva istorică AGERPRES

 Poza 2 - Imagine din Parcul Cişmigiu din Bucureşti, 2020/ CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO


Cişmigiul oferă vizitatorilor numeroase puncte de atracţie. Unul dintre acestea îl reprezintă ruinele mănăstirii ''La Cetate''. În urmă cu aproximativ 250 de ani, logofătul Văcărescu a construit o mănăstire ale cărei ruine sunt cunoscute astăzi sub denumirea ''La Cetate''. Din interiorul mănăstirii pornea un tunel secret care lega Palatul Creţulescu de malul Dâmboviţei.

Alt punct de atracţie este ''Rotonda Scriitorilor'' - din 1943, aici există un ansamblu de 12 busturi ale scriitorilor români Mihai Eminescu, Alexandru Odobescu, Titu Maiorescu, Ion Luca Caragiale, George Coşbuc, Ştefan Octavian Iosif, Ion Creangă, Alexandru Vlahuţă, Duiliu Zamfirescu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Nicolae Bălcescu şi Vasile Alecsandri. 

 În Cişmigiu mai există statuia "Izvorul Sissi Stefanidi'' şi bustul ''Maica Smara''. Statuia "Izvorul Sissi Stefanidi" reprezintă o mamă îndurerată de moartea fiicei sale, ce toarnă apă cu ulciorul. Locul pe care este amplasată statuia aparţinuse familiei Stefanidi şi a fost donat către primăria oraşului după moartea fiicei lor la numai 21 de ani. Bustul ''Maica Smara'' este un monument din marmură, dedicat Smarandei Gheorghiu (Maica Smara), care este considerată fondatoarea sistemului "Şcolii în aer liber" din România.

Pe malul lacului se află şi în prezent unul dintre cele mai vechi restaurante din Bucureşti - "Monte Carlo". Construită la sfârşitul secolului al XIX-lea - începutul secolului XX, în stil românesc cu elemente brâncoveneşti, clădirea restaurantului a fost proiectată de arhitectul Ion Mincu. Construcţia a fost bombardată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi restaurată conform proiectului iniţial, scrie site-ul https://restaurantul-montecarlo.ro/. În apropierea restaurantului "Monte Carlo" se aflau celebra grădină de vară "La Buturugă" şi chioşcul fanfarei.

 

Poza 1 - Parcul Cişmigiu, aspect de iarnă (placă fotografică), 1956/ Arhiva istorică AGERPRES

Poza 2 - Imagine din Parcul Cişmigiu din Bucureşti, 2020/ CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO


 "Grădina Cişmigiu impresionează şi este unică prin concepţia şi diversitatea materialului dendrologic pe care îl regăsim aici. În parc s-au plantat şi aclimatizat câteva exemplare de arbori ocrotiţi: Platanus acerifolia (vechi de aproape 150 de ani), Torreya nucifera şi Torreya californica, Cedrus atlantica (pin roşu japonez), Picea excelsa inversa (molid roşu), Magnolia stellata, Sophora japonica, Hipocastanum", precizează site-ul cmpgb.ro.

 Pe lângă aceşti arbori rari, în parc sunt foarte mulţi copaci din speciile stejar, tei, arţar, plop, frasin, pin, molid, salcâm, castan, tuia, catalpa, platan, precum şi pomi - corcoduşi, duzi. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, redactori Arhiva Foto: Elena Bălan, Mihaela Tufega, Vlad Ruşeanu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)

 

* Explicaţie foto din deschidere: Pelicani în Parcul Cişmigiu, 1957.

Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.