Consiliul Naţional al Elevilor solicită preşedintelui Consiliului Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar convocarea unei şedinţe de urgenţă a acestui for

Activitatea Consiliului Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar (CNFIP) a fost, din 2011 până acum, pur decorativă. Acţiunile Consiliului Naţional al Elevilor au scopul de a întări rolul acestui organ consultativ în creşterea finanţării educaţiei, astfel încât bugetul alocat acestui sector să fie în concordanţă cu nevoile reale ale sistemului. Creşterea bugetului educaţiei fără stabilirea şi fundamentarea sumelor necesare pentru fiecare coeficient în parte este imposibilă şi împotriva unei bune guvernări.

Având în vedere faptul că ţara noastră se confruntă cu o criză în domeniul sănătăţii, care a fost extinsă în domeniul economic şi impactează, în mod natural, sectorul educaţional, considerăm că este necesară convocarea, în regim de urgenţă, prin mecanismele digitale aferente, a unei întruniri a Consiliului Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar. Facem un apel deschis către domnul preşedinte al CNFIP, inspectorul şcolar general Sorin Ion, să îşi îndeplinească atribuţiile şi să ia act de criza de la nivel educaţional, efect direct al finanţării insuficiente a sectorului.

În momentul de faţă, acest for trebuie să identifice strategiile posibile şi să coordoneze resursele financiare pentru a garanta accesul la educaţie în mediul digital pentru fiecare elev şi pentru fiecare cadru didactic. În lipsa unei poziţionări ferme cu privire la aceste probleme cu care ne confruntăm, CNFIP menţine un rol pur formal în gestionarea finanţării învăţământului preuniversitar şi validează faptul că singura funcţie a forului este aceea de a vota, anual, un cost standard per elev nefundamentat, impus de Ministerul Finanţelor Publice, nu de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, aşa cum este normal.

Mai mult decât atât, atragem atenţia cu privire la faptul că ori de câte ori societatea civilă a încercat să impună, în cadrul CNFIP, o creştere justificată a finanţării de bază, structura defectuoasă, politizată a consiliului (11 membri din 21 sunt inspectori şcolari generali şi/sau reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei şi Cercetării), a blocat orice acţiune care să aibă ca efect creşterea organică a finanţării pentru educaţie.

Relevante în acest context sunt propunerile reprezentanţilor elevilor:

- identificarea urgentă şi punctuală unor resurse financiare care pot fi utilizate pentru garantarea dreptului la educaţie pentru elevii şi profesorii din mediile defavorizate, prin asigurarea echipamentelor necesare (dispozitive şi abonamente pentru Internet) în toate comunităţile unde există această nevoie;

- un buget care să corespundă nevoilor din sistem, nu unul dictat de Ministerul Finanţelor Publice; această măsură s-ar putea realiza prin creşterea gradului de implicare a Consiliului Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar în ceea ce priveşte stabilirea costului standard per elev;

- costul standard per elev să fie unul bine definitivat şi să reflecte realitatea, iar prin acest mecanism să se insiste pe ameliorarea diferenţelor din sistemul educaţional. Consiliul Naţional al Elevilor propune coeficienţi măriţi pentru grupurile vulnerabile din sistem, precum şi pentru elevii din mediul rural; de asemenea, este relevant să se asigure, din finanţarea de bază, fondurile pentru materialele didactice necesare procesului educaţional în învăţământul vocaţional, profesional şi tehnic;

- administraţia publică locală să se implice real în dezvoltarea infrastructurii şcolare, în oferirea finanţării complementare necesare pentru un proces instructiv-educativ desfăşurat în parametri normali;

- implicarea reală, nu decorativă a reprezentanţilor administraţiei publice locale în consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ preuniversitar;

- interzicerea oricărei forme de sprijin financiar oferit şcolii de către elevi sau părinţi prin eliminarea fondului clasei şi al şcolii. În acest sens, poziţia directorului unităţii de învăţământ - preuniversitar trebuie să fie una fermă, transmisă prin toate canalele de comunicare către membrii comunităţii şcolare;

- administraţia publică locală va garanta servicii de pază şi protecţie în fiecare şcoală care intră în subordinea sa, în regim gratuit, în conformitate cu Legea 35/2007;

- acordarea fondurilor necesare aducerii în condiţii optime pentru elevi a infrastructurii şcolare, astfel încât aceştia să nu mai înveţe în unităţi de învăţământ ale căror condiţii igienico-sanitare şi dotări sunt anacronice, precum şi pentru actualizarea Ordinului Ministrului Sănătăţii nr. 1955/1995, pentru aprobarea Normelor de igienă privind unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor;

- respectarea legii de către administraţiile publice ale unităţilor administrativ-teritoriale din România, în sensul aplicării prevederilor privind reducerea de minimum 50%;

- respectarea legii de către operatorii de transport, atât a celei privind raportarea fiscală, cât şi a celei privind siguranţa călătorilor.

În calitate de membru al Consiliului Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar, am solicitat în repetate rânduri domnului preşedinte al acestui for, Sorin Ion, să convoace o videoconferinţă în care să discutăm punctual pe o strategie coerentă, fezabilă şi sustenabilă pentru satisfacerea nevoilor elevilor în raport cu finanţarea precară a sistemului de învăţământ. Până la acest moment nu am primit niciun răspuns din partea domnului preşedinte. Lipsa totală de reacţie şi responsabilitate a conducerii CNFIP în raport cu ceea ce se întâmplă la momentul actual în educaţie (zeci de mii de elevi nu au acces la educaţia online), demonstrează rolul pur formal al forului şi structura sa (11 membri din 21 sunt desemnaţi pe criteriu politic), care blochează orice iniţiativă a societăţii civile pentru creşterea finanţării sectorului educaţional, a declarat Antonia-Laura Pup, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor.