COD GALBEN: 01-06-2025 ora 10 Intre 01 iunie, ora 14 – 01 iunie, ora 20Fenomene vizate se va semnala 01 iunie, ora 14 – 01 iunie, ora 20Fenomene vizate COD PORTOCALIU: 01-06-2025 ora 17 Intre 17:40 si 18:30 se va semnala Averse torențiale care vor acumula 25...40 l/mp, descărcări electrice, intensificări ale vântului, grindină. in Județul Prahova; COD GALBEN: 01-06-2025 ora 17 Intre 17:00 si 18:30 se va semnala Averse torențiale care vor acumula 15...25 l/mp, descărcări electrice, intensificări ale vântului, grindină de dimensiuni mici. in Județul Bihor; COD GALBEN: 01-06-2025 ora 17 Intre 17:00 si 18:30 se va semnala Averse torențiale care vor acumula 15...25 l/mp, descărcări electrice, intensificări ale vântului, izolat grindină de dimensiuni mici. in Județul Satu Mare;

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Controlul glicemic la pacienţii cu diabet zaharat devine mai dificil în această perioadă, în care oamenii trebuie să stea în casă, atrage atenţia medicul Cristina Spiroiu, adăugând că abaterile dietetice vor fi mai multe ca de obicei.

Cristina Spiroiu este medic primar endocrinologie, supraspecializarea diabet zaharat, nutriţie, boli metabolice, în cadrul Secţiei Endocrinologice de la Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central "Dr. Carol Davila".

"Medicii recomandă diabeticilor efortul fizic ca parte a tratamentului, alături de dietă şi medicaţie, ştiut fiind că scade glicemia şi facilitează un echilibru metabolic mai bun. Cei care obişnuiau să facă muncă fizică, să facă sport sau să meargă mult pe jos - aceia cu siguranţă vor observa că au glicemia mai mare ca de obicei. Stresul psihologic legat de ameninţarea unei boli pentru care diabetul zaharat este un factor de risc sau datorat simplei perturbări a ritmului vieţii datorită izolării va conduce spre acelaşi efect. Pe lângă acestea, abaterile dietetice vor fi sigur mai multe ca de obicei. Diabeticii trebuie să respecte dieta prescrisă de medic şi să încerce să se menţină activi. Pentru cei care pot face sport şi au şi unde, este o oportunitate să evadeze din casă", subliniază medicul.

Pacienţii hipertiroidieni tolerează greu inactivitatea impusă de izolare, deoarece boala îi face să fie "plini de energie, hiperactivi şi nerăbdători". "Sunt mai labili" din punct de vedere emoţional şi pot avea "dificultăţi în depăşirea suprasolicitărilor psihologice" şi "frustrării" unor schimbări impuse.

"Există pacienţi cu boli ale glandelor suprarenale sau ale glandei hipofize a căror producţie de cortizol este afectată. Cortizolul este principalul hormon produs de suprarenale şi singurul hormon fără de care nu putem supravieţui. Are rolul de a ne ajuta să ne adaptăm la suprasolicitările vieţii de zi cu zi şi este produs în exces de un organism stresat, fie că stresul e psihologic sau fizic - o boală, un traumatism, denutriţia. Pacienţii cu deficit de cortizol trebuie să ia permanent tratament pentru a înlocui acest hormon. În condiţii de stres, ei trebuie să crească dozele de substituţie pentru a preveni o criză adrenală, care este o problemă gravă şi o urgenţă medicală. Pacienţii sunt instruiţi în acest sens de medicii lor curanţi, dar chiar şi aşa pot să apară probleme. Criza adrenală poate fi declanşată şi de o boală serioasă, cum ar fi o infecţie, mai ales dacă pacientul nu mai poate lua tratamentul oral. De exemplu, dacă are vărsături", spune medicul.

Cristina Spiroiu explică faptul că stresul izolării poate complica evoluţia bolilor endocrine preexistente, dar poate duce şi la declanşarea unora noi.

"Boala Basedow Graves, cea mai comună formă de hipertiroidism, de cauza autoimună, apare mai frecvent după o perioadă de stres. Stresul este imunosupresor (adică scade imunitatea), iar după dispariţia lui apare o "revigorare" a sistemului imun, care se poate răzvrăti împotriva propriului corp, declanşând o boală autoimună. În bolile autoimune, sistemul de apărare al organismului nu mai recunoaşte anume componente din corp ca proprii şi le atacă şi respinge ca şi cum ar fi străine. Stresul este cunoscut ca factor de risc pentru diabetul zaharat de tip 2, putând să determine apariţia bolii şi să înrăutăţească evoluţia celor deja bolnavi", mai spune Spiroiu.

Un alt avertisment este legat de faptul că obezitatea e favorizată de viaţa sedentară impusă de restricţii, dar şi de tulburările de comportament alimentar induse de stres. Astfel, în ceea ce priveşte alimentaţia, arată Cristina Spiroiu, un organism sănătos şi bine hrănit are şanse mai mari în lupta cu infecţiile, pentru că sistemul imun e influenţat de starea de nutriţie.

Medicul reaminteşte că este necesar un aport caloric suficient - care să furnizeze energie 'armatei de luptători' împotriva microbilor - şi un aport corespunzător de proteine, din care se produc 'armele soldaţilor' imunităţii.

"Se ştie că vitamina C creşte rezistenţa organismului la infecţiile virale. Alimentaţia bogată în vitamina C are efect benefic. Printre sursele naturale se numără fructele de pădure, portocalele, lămâile, căpşunile, kiwi, papaya, ardeii, roşiile, conopida, varza de Bruxelles, broccoli, spanacul, pătrunjelul, cartofii dulci. Zincul este un micronutrient care creşte imunitatea şi are caracter antiinflamator. Organismul nostru îl procura din alimente, câteva surse naturale fiind ouăle, carnea roşie, seminţele de in, nucile, seminţele de floarea soarelui, fasolea, produsele lactate şi cerealele. Este inclus în suplimentele nutritive cu efect de stimulare a imunităţii alături de vitamina C şi seleniu. Seleniul este un oligoelement important pentru sistemul imunitar, deoarece contribuie la buna funcţionare a celulelor imune de apărare, acelea care distrug invadatorii. Seleniul se găseşte în fructele de mare, carne, leguminoase, nuci, cereale", evidenţiază medicul.

Deficitul de vitamina D (de fapt, deficitul de hormon D, care este forma biologic activă a vitaminei D) influenţează negativ mobilizarea sistemului imun în caz de agresiune microbiană.

"Sursele naturale sunt peştele, ouăle, carnea, dar unele alimente sunt îmbogăţite industrial în vitamina D (lapte, unt, margarină). Sursele alimentare naturale nu pot menţine niveluri suficiente, de aceea e nevoie de administrarea de suplimente de vitamina D în anotimpul rece, când principala fabrică de vitamina D a organismului - pielea expusă la soare - nu mai funcţionează. Dintre plantele care stimulează nespecific sistemul de apărare a organismului este destul de populară echinacea, şi ea inclusă în reţetele de suplimente imunostimulante sau accesibilă sub forma de ceai", mai arată specialistul.

Postul are efecte pozitive asupra sănătăţii, este o perioadă lipsită de grăsimi animale şi săracă în colesterol, fiind foarte potrivită pentru cei cu valori crescute ale grăsimilor din sânge (dislipidemie). În unele zile ale postului e permis peştele, dar grăsimile din peşte sunt benefice pentru sănătate, fiind sursă de acizi graşi polinesaturaţi omega 3. Totodată, hrana vegetală are conţinut redus de sodiu faţă de cea de origine animală, de aceea este potrivită pentru hipertensivi şi cardiaci.

"Pentru bolnavii cu hiperuricemie (exces de acid uric) sau gută, postul reduce nivelul de acid uric (principala sursă a acestuia fiind carnea). Zarzavaturile şi leguminoasele aduc aport valoros de vitamine şi minerale. Fierul din carne şi ouă se regăseşte în zarzavaturi, chiar dacă nu e valorificat la fel de bine de organism. Mâncarea de post e mai săracă în calorii, dacă se respectă şi restricţia pentru ulei. Oricum, majoritatea dulciurilor nu sunt de post", potrivit specialistului.

Sunt, desigur, şi câteva minusuri.

"Calciul, furnizat majoritar de brânzeturi şi lactate, este sărac reprezentat în hrana vegetală, iar conţinutul mare de fibre îi scade absorbţia din intestin. Proteinele de bună calitate, care conţin toţi aminoacizii esenţiali pentru organism, sunt cele de origine animală. Aminoacizii sunt "cărămizile" din care se construiesc proteinele corpului, care alcătuiesc organe sau coordonează funcţiile organismului, de la transportul de oxigen la funcţionarea sistemului imun. Proteinele vegetale sunt de calitate inferioară, adică nu conţin toate tipurile de "cărămizi", cu excepţia proteinelor din soia, care sunt la fel de bune ca cele animale", susţine Spiroiu.

Astfel, alimentele de post nu furnizează suficientă vitamina B12, care e necesară producerii celulelor din sânge şi funcţiei normale a sistemului nervos.

"Această vitamină se găseşte în carne, peşte, ouă, lapte, brânză. Chiar dacă unele elemente sunt deficitare în alimentele de post, aceasta nu are consecinţe asupra sănătăţii, deoarece perioadele de post sunt limitate în timp", a mai explicat medicul. AGERPRES/(AS - autor: Roberto Stan, editor: Florin Marin, editor online: Ady Ivaşcu)

 

Sursa foto: www.scumc.ro

Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.