Evenimentele din decembrie 1989 au condus la constituirea, înfiinţarea, în anul următor, a mai multor organizaţii, asociaţii, partide politice, sindicate, între care s-a numărat şi Societatea ''Timişoara''. Constituită la data de 19 ianuarie 1990, societatea îşi propunea ''promovarea şi susţinerea unei reale democraţii'', potrivit lucrării ''Istoria României în date'' (Editura Enciclopedică, 2003) şi site-ului său oficial www.societateatimisoara.ro.
Societatea a fost fondată de un grup de intelectuali timişoreni - scriitori, jurnalişti, avocaţi, medici, ingineri şi cadre didactice universitare - participanţi la evenimentele din zilele de 15, 16 şi 17 decembrie 1989, de la Timişoara. Încă de la început, obiectivele principale ale Societăţii, urmate constant, au fost: apărarea drepturilor omului, promovarea şi susţinerea unei reale democraţii, libertatea cuvântului având o importanţă vitală.
Membrii fondatori ai asociaţiei, conform site-ului www.societateatimisoara.ro, sunt: Vasile Popovici, Daniel Vighi, Marcel Tolcea, Claudiu Iordache, Lucian Vasile Szabo, Dorel Mihiţ, Ion Monoran, Marcel Sămânţă, Ioan Crăciun, Mircea Pora, Traian Abruda, Doina Paşca-Harsanyi, Harald Zimmerman, Dan Popovici, Ghiorghiţă (George) Lână, Viorel Marineasa, Mihai Olteanu, Romulus (Marius) Proks, Valeriu Musteţiu, Florian Mihalcea, Gloria Lilin (Alexandra Indrieş), Radu Viorică, Victor Rojancovschi, Constantin Cosmiuc, Teodor Jaşcău, Nicolae Harsanyi. În prezent, preşedintele Consiliului de conducere al Societăţii "Timişoara" este Florian Răzvan-Mihalcea.
Numele societăţii a fost dat de ziarul "Timişoara" înfiinţat de aceiaşi membrii, care preluaseră ziarul "Luptătorul bănăţean'' (fosta publicaţie a PCR, "Drapelul roşu"), ziarul, primul apărut după evenimentele din decembrie 1989, fiind declarat "anticomunist, antisecurist, reformator", după cum amintea într-un reportaj AGERPRES din 17 ianuarie 2010, prilejuit de împlinirea a 20 de ani de la înfiinţarea Societăţii "Timişoara", prof. univ. dr. Marcel Tolcea, fost director al Muzeului de Artă din Timişoara, membru fondator al Societăţii. "Am constituit Societatea "Timişoara" după numele ziarului. Pentru ca jurnalul să poată apărea, era nevoie de o societate, de formalităţi", se arăta în acelaşi interviu.
La 11 martie 1990, în Piaţa Operei din Timişoara, a avut loc o manifestaţie populară organizată de societăţile "Timişoara", "Europa" şi Confederaţia "16 Decembrie", potrivit lucrării ''Istoria României în date'' (Editura Enciclopedică, 2003). Totul s-a concretizat într-un document, adoptat a doua zi, numit "Proclamaţia de la Timişoara", al cărei iniţiator a fost George Şerban, mai târziu deputat PNŢCD de Timiş. Prin această Proclamaţie se reafirma caracterul anticomunist al evenimentelor de la Timişoara din decembrie 1989: "Revoluţia de la Timişoara a fost încă din primele ei ore, nu doar anticeauşistă, ci şi categoric anticomunistă.'' (Punctul 1 al Proclamaţiei).
Totodată, prin Punctul 8, se cerea interzicerea prin Legea electorală a dreptului la candidatură pentru primele trei legislaturi a foştilor activişti şi a foştilor ofiţeri de securitate. De asemenea, documentul prevedea interzicerea de a candida la funcţia de preşedinte al României a foştilor activişti comunişti, notează lucrarea ''Istoria României în date'' (Editura Enciclopedică, 2003). Această interdicţie a devenit cunoscută sub numele de lustraţie, un proiect de lege în acest sens fiind iniţiat la 13 iunie 2005.
O Conferinţă internaţională privind Democraţia şi Drepturile Omului a fost organizată pentru prima dată în România, în perioada 26-28 octombrie 1990, de către Societatea "Timişoara" în colaborare cu Asociaţia "Heinrich Boll" din Germania, Asociaţia "Solidaritatea Universitară" şi Liga Studenţilor din Facultatea de Mecanică.
În 2009, la 20 de ani după evenimentele din decembrie 1989, Societatea "Timişoara" a organizat colocviul internaţional "Sfârşit şi început: comunism, neocomunism, postcomunism", cu participarea unor personalităţi de talie mondială a istoriei comunismului, precum istoricul Stephane Courtois, autorul celebrului studiu "Cartea neagră a comunismului".
Societatea "Timişoara" a premiat în fiecare an, în jurul datei de 11 martie (ziua lansării Proclamaţiei de la Timişoara din 1990), cu excepţia perioadei 2010-2016, o serie de proiecte civice, instituţii şi personalităţi pentru abordarea temerară şi responsabilă a unor teme majore din societatea românească, precum şi pentru promovarea valorilor europene în arhitectura instituţională a României, printre care: Corneliu Coposu, Ana Blandiana, Ticu Dumitrescu, regele Mihai I, Grupul de Studiere a Arhivelor Securităţii sau Asociaţia Apador CH. Între premiile acordate, se numără: "Speranţa", "Ion Monoran", "Secera şi Ciocanul", precum şi Titlul de Onoare al Societăţii.
La rândul său, Societăţii i-a fost acordată, în decembrie 2009, de către regele Mihai I, decoraţia Crucea Casei Regale "pentru păstrarea în conştiinţa publicului român a documentului definitoriu al evenimentelor din decembrie 1989 şi al democraţiei: Proclamaţia de la Timişoara". De asemenea, a primit, pentru anul 2009, Premiul Grupului pentru Dialog Social iar în 2015, Premiul Cetăţeanului European - ediţia 2014.
Cu ocazia comemorării a 30 de ani de la Revoluţia din Decembrie 1989, Societatea "Timişoara" a lansat, la 19 decembrie 2019, volumul "Istoria văzută din stradă. Proclamaţia de la Timişoara". Totodată, a avut loc şi proiecţia filmului "Vom lupta şi vom fi liberi", realizat de Daniela Raţiu. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Ruxandra Bratu, editor online: Irina Giurgiu)
Explicatie foto deschidere: Festivitatea de decernare a premiilor 'Societăţii Timişoara', eveniment ce a avut loc la Casa "Adam Muller Guttenbrunn", la 14 martie 2009, cu ocazia împlinirii a 19 ani de la adoptarea Proclamaţiei de la Timişoara. Premiul 'Speranţa' i-a fost acordat lui Vasile Paraschiv, disident anticomunist, iar premiul 'Ion Monoran' i-a revenit lui Teodor Marieş, presedintele Asociaţiei 21 decembrie 1989.
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
© 2025 Agenția Națională de Presă AGERPRES
Conținutul acestui site este proprietatea Agenției Naționale de Presă AGERPRES. Este interzisă republicarea sau redistribuirea conținutului fără menționarea sursei.
Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.
Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:
Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.
< | june 2025 | > | ||||
---|---|---|---|---|---|---|
su | mo | tu | we | th | fr | sa |
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
< | july 2025 | > | ||||
---|---|---|---|---|---|---|
su | mo | tu | we | th | fr | sa |
29 | 30 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
27 | 28 | 29 | 30 | 31 | 1 | 2 |