COD GALBEN: 14-05-2025 ora 10 Intre 15 mai, ora 10 – 15 mai, ora 22 se va semnala instabilitate atmosferică, intensificări ale vântului

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Compozitorul Alexandru Flechtenmacher s-a născut la 23 decembrie 1823, la Iaşi. A studiat vioara la Iaşi, cu Paul Hette şi I. Leitner, apoi, între 1837-1840, la Viena, cu Joseph Bohm şi Joseph Mayseder. Şi-a continuat apoi studiile la Paris (1847-1848), potrivit volumului ''Muzicieni români. Compozitori şi muzicologi'', autor Viorel Cosma (Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, Bucureşti, 1970).

A fost violonist în orchestra Trupei lirice franceze din Iaşi (1834-1837), violonist concertist în ţară şi în străinătate, prim-violonist al trupei "Maria Therese Frisch" din Iaşi (1842-1843), apoi dirijor al Teatrului Naţional din Iaşi (1844-1847), al Teatrului Naţional din Bucureşti (1852-1853, 1858-1879) şi al Teatrului Naţional din Craiova (1853-1858).

Alexandru Flechtenmacher a fost şi profesor de pian, vioară şi violoncel la ''Aşezământul horal'' din Bucureşti (1860-1863), profesor de armonie, vioară şi director al Şcolii vocale şi instrumentale din Bucureşti (1863-1864), profesor de vioară (1864-1895) şi director (1864-1869) al Conservatorului din Bucureşti. A iniţiat, totodată, fondarea Societăţii Filarmonice din Craiova. A cules şi a prelucrat folclor românesc.

Din compoziţiile lui Alexandru Flechtenmacher amintim: muzică de teatru ("Provincialul Vadră", de Alecu Russo, 1846; ''Doi ţărani şi cinci cârlani'', vodevil de C. Negruzzi, 1848; "Baba-Hârca", operetă în două acte, libret de Matei Millo, 1848; ''Cinel-cinel'', vodevil de V. Alecsandri; ''Cerşetorul orb'', comedie-vodevil în două acte de Matei Millo; ''Nunta ţărănească'', vodevil de V. Alecsandri; ''Iaşii în carnaval'', vodevil de V. Alecsandri; "Iancu Jianu-căpitan de haiduci", vodevil de V. Alecsandri; ''Un amor fatal'', dramă cu cântece în cinci acte de Marc Fournier; ''Apele de la Văcăreşti'', revistă muzicală în patru acte de Matei Millo; ''Banul Mărăcine'', vodevil; ''Scara mâţei'', vodevil de V. Alecsandri; "Răzvan şi Vidra", dramă istorică de B.P. Hasdeu etc.), canţonete scenice ("Mama Angheluşa", ''Scamatorul'', "Barbu Lăutarul", ''Clevetici ultrademagogul'', ''Sacagiul'', "Junele de însurat" ş.a.).

A mai compus, de asemenea, muzică simfonică (''Ouverture nationale moldave'', 1846; ''Ouverture roumaine''), muzică de cameră (''Quadrilul Unirei'', compus pentru piano-forte, 1859; ''Marşul Unirei'', pian; ''Hora de salon'', pian; Hora ''Banului Mărăcine'', pian ş.a.), muzică corală ("Imn", 1846; ''Sfântă zi de libertate'', 1848; "Hora Unirii", 1856; "Libertatea naţională", 1879; ''Glasul dezmoşteniţilor'', 1893 etc.), precum şi muzică vocală pentru voce şi pian.

Alexandru Flechtenmacher a murit la 28 ianuarie 1898, la Bucureşti. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Horia Plugaru, editor online: Irina Giurgiu)

Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.