COMUNICAT: Asociaţia Consultanţilor pentru Programe Antreprenoriale trage semnalul de alarmă privind bugetul mic alocat dezvoltării sectorului ÎMM de către Guvernul Orban
În bugetul pe anul 2020, guvernul Orban trebuie să susţină antreprenoriatul românesc mai mult decât au făcut-o Guvernele PSD!
Guvernului Orban trebuie să înţeleagă realitatea economiei româneşti şi să aloce fonduri în creştere faţă de anii anteriori, prin Legea bugetului de stat pe anul 2020, pentru programele antreprenoriale: Start-up Nation, Comerţ-Servicii, Microindustrializare, Scale-up, Internaţionalizare, EMPRETEC.
Reprezentanţii Asociaţiei Consultanţilor Pentru Programe Antreprenoriale, Accesarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune Europene reclama faptul că se aşteptau ca noul Executiv să prevadă, în Legea bugetului de stat pe 2020, o sumă de cel puţin 6 miliarde de lei pentru finanţarea antreprenorilor, respectiv pentru 26.000 de afaceri. Astfel, ar fi fost reparată şi ne-lasarea programelor guvernamentale în anul 2019 de către Guvernul anterior.
"Guvernul liberal, fiind de dreapta, ar trebui să înţeleagă mai bine decât cele precedente importanţa şi impactul sprijinirii afacerilor fie cele aflate la început de drum, fie cele existente, asupra dezvoltării economice şi sociale a României.", declară reprezentanţii Asociaţiei.
Înţelegem că dl. ministru de finanţe, Florin Cîţu, bancher la origine, nu doreşte ca IMM-urile să se finanţeze din bani publici şi că dansul consideră că e normal să trimită antreprenorii la bănci, dar când avem cea mai scumpă creditare din UE, poate ne explică concret, cum se poate dezvolta un ÎMM în România, fără acces la programe de finanţare nerambursabilă?
În plus, este inacceptabilă propunerea actuală de buget şi cerem în mod ferm în numele a peste 5000 de aplicanţi din ediţia 2018 şi potenţiali în ediţia 2020 alocarea bugetului promis pentru Start-up Nation 2018 şi suplimentarea bugetului pentru anul 2020, pentru ca în fond aceste proiecte aduc banii înapoi în buget. Efectul de multiplicare fiind desigur mult mai amplu.
Vrem un guvern pentru o Românie normală iar acest lucru înseamnă respectarea angajamentelor statului fata de romani şi predictibilitate. Observăm în propunerea de buget de stat că se urmăreşte întinderea plăţilor pe 3 ani pentru un program de Start-up-uri de 43.000 euro, însă cum se va realiza în practică acest lucru? Cum vor susţine beneficiarii costuri suplimentare de 4 ori mai mari decât estimaseră cu creditul punte? Cum văd partenerii dvs. bancari această propunere? Creditele punte au valabilitate 12 luni. După 12 luni ce se va întâmpla? Vor fi executate Garanţiile Fondului de Garantare?
Solicităm de urgenţă re-evaluarea propunerii bugetare pentru susţinerea sectorului IMM.
Stimaţi guvernanţi!
În lipsa unei infrastructuri moderne care să atragă investiţii străine importante, creşterea economică nu poate veni decât din sectorul IMM-urilor.
După numărul de IMM-uri la 1000 de locuitori suntem pe ULTIMUL LOC în UE, iar 80% sunt decapitalizate.
În cazul unei noi crize economice, 60% dintre ele sunt în pericol de faliment, după cum o arată analizele specializate.
Aşadar, soluţia este creşterea numărului de IMM-uri şi dezvoltarea acestora, dar acest lucru nu se poate produce dincolo de o predictibilitate fiscală, decât prin intermediul programelor de finanţare nerambursabilă, a unui credit ieftin şi prin investiţii în inovaţie şi cercetare.
Însă situaţia de astăzi este aproape total defavorabilă dezvoltării IMM-urilor, iar bugetul de stat pe anul 2020 nu ajuta aproape deloc acest sector.
Suntem tot pe ultimul loc la inovaţie şi la cercetare iar aşa cum ştim cu toţii, creditul în România este cel mai scump din UE, iar creditul comercial, adică neplata la timp a facturilor a ajuns deja la intervale de aproape 200 de zile, fapt ce pune o şi mai mare presiune asupra companiilor româneşti care nu au de unde să se împrumute ieftin, cum o fac companiile străine.
În atare condiţii, aceste programe nu sunt un moft, sunt oxigen pentru majoritatea antreprenorilor români, afirmaţie bazată şi pe studiul "Barometrul afacerilor de tip start-up din România 2019" realizat de Ernst & Young România şi Impact Hub, care arată, foarte clar cum majoritatea antreprenorilor, respectiv 71% consideră că fondurile guvernamentale au cea mai mare importanţă în susţinerea iniţiativelor antreprenoriale pe termen lung în România".
Să mai adăugăm că aceste programe de stimulare a antreprenoriatului produc taxe şi impozite şi astfel într-un orizont de 2-3 de ani de la acordarea finanţării, statul recuperează sumele alocate?
Cum în majoritatea ţărilor importante din lume există programe de susţinere prin finanţări nerambursabile a antreprenoriatului, poate ne explica Guvernul României, cum putem recupera noi decalajul de a fi ultimii din Europa şi a creşte economia, fără a încuraja capitalul autohton ăi antreprenorii la început de drum?
Dacă Ministerul de finanţe nu identifică resurse financiare pentru a creşte dimensiunea şi importanţa acestor programe şi numărul de proiecte finanţate, ne permitem să indicăm noi câteva care pot fi abordate, dacă există voinţa politică:
1. Reforma şi digitalizarea ANAF şi astfel creşterea colectării din sectoarele cu evaziune ridicată dar şi încasarea taxelor şi impozitelor datorate până în prezent.
2. Reformarea Ministerului de finanţe şi recuperarea datoriilor pe care companiile de stat sau condamnaţii penali le au faţă de statul român.
3. Reforma sistemului public prin reducerea numărului de instituţii, a dimensiunii acestora şi a cheltuielilor pe care acest sector le face, în creştere până acum de la an la an.
4. Tăierea programelor care nu produc efectiv nimic, ci alimentează maşinăriile de partid, prin finanţarea unor proiecte publice de cele mai multe ori prost făcute şi fără impact major, proiecte ce pot fi finanţate de altfel din fonduri UE, şi aici dăm exemplul PNDL.
5. Privatizarea companiilor de stat ce produc pierderi de la an la an şi sunt finanţate cu sume uriaşe de la Buget şi aici exemplificăm TAROM, SNCFR, SNLO, etc.
6. Încadrarea cheltuielilor sectorului public, anulând creşterea de 5,8%, rămânând strict la ceea ce s-a bugetat pentru 2019.
7. În ultimul rând, dar nu în cele din urmă, trebuie să vedeţi efectul multiplicator al Programelor pentru IMM şi să conştientizaţi că există un return-of-investment pozitiv în mai puţin de 5 ani. Numai din primele două ediţii se poate lansa un apel pentru cel puţin 8896 de noi proiecte.
Noi, ca asociaţie ce reprezintă interesele a mii de antreprenori, ne-am dori să participăm, împreună cu Ministerul de Finanţe şi cu cel al Economiei, la elaborarea unei strategii de dezvoltare a antreprenoriatului în România, să venim cu un cadru multianual de 7 ani, similar celor pe fondurile europene, cadru predictibil pentru programele de finanţare nerambursabilă şi să sprijinim pe toţi cei care doresc să dezvolte afaceri şi să aducă plusvaloare în economie şi taxe mai multe la buget.
În baza unui asemenea document, programul anual al statului de sprijinire a antreprenoriatului s-ar putea transforma într-un program multianual, cu ţinte de dezvoltare pe termen mediu şi lung, crescând impactul IMM-urilor în PIB, de la un ruşinos 53%, ce ne situează pe antepenultimul loc din Europa, la peste 65% în următorii 7 ani.
În opinia noastră, finanţarea antreprenoriatului de către Guvern trebuie să mai aibă în vedere dezvoltarea numărului de IMM-uri, sustenabilitatea business-urilor şi capacitatea acestora de inovare.
Culmea e că ceea ce propunem noi se regăseşte şi în declaraţia domnului Premier Orban, făcută ieri la Forumul Capitalului Românesc: "De asemenea, cred că accesul la capital este fundamental pentru companiile româneşti, accesul la active este, de asemenea, foarte important. Sigur că avem multe proiecte, de la realizarea unui fond de investiţii până la un sistem de sprijin al internaţionalizării companiilor româneşti, de la simplificări procedurale până la programe care într-adevăr să susţină dezvoltarea afacerilor şi care să încurajeze cât mai mulţi oameni să pornească afaceri. Realitatea este că, dacă te uiţi la numărul persoanelor care sunt implicate în companii, raportat la celelalte ţări europene, România nu se află pe un loc onorant. De asemenea, dacă ne uităm la numărul de companii la mia de locuitori care sunt înfiinţate, de asemenea România este mult sub media europeană. Dacă ne uităm la ponderile capitalului autohton în diferite domenii de activitate, putem constata că există un loc mare de creştere, un loc mare de dezvoltare" (https://gov.ro//alocutiunea-premierului-ludovic-orban-la-c).
În concluzie, Sperăm că Ministerul de Finanţe, dar şi cel al Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri să accepte dialogul şi să identificăm împreună programele şi căile prin care se pot acorda cât mai multe finanţări pentru sectorul care va aduce creştere economică pe termen lung în România.
Asociaţia Consultanţilor Pentru Programe Antreprenoriale, Accesarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune Europene
Consiliul Director,
Preşedinte - Ionela Alina ANTON
Vicepreşedinte - Gabriel AZOIŢEI
Vicepreşedinte - Valentin Gabriel DUŢĂ
Vicepreşedinte - Cristian Daniel LUNGU
Vicepreşedinte - Leonard STANCIU
Vicepreşedinte - George VELCEA
Secretar General - Andreea SZABO
În bugetul pe anul 2020, guvernul Orban trebuie să susţină antreprenoriatul românesc mai mult decât au făcut-o Guvernele PSD!
Guvernului Orban trebuie să înţeleagă realitatea economiei româneşti şi să aloce fonduri în creştere faţă de anii anteriori, prin Legea bugetului de stat pe anul 2020, pentru programele antreprenoriale: Start-up Nation, Comerţ-Servicii, Microindustrializare, Scale-up, Internaţionalizare, EMPRETEC.
Reprezentanţii Asociaţiei Consultanţilor Pentru Programe Antreprenoriale, Accesarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune Europene reclama faptul că se aşteptau ca noul Executiv să prevadă, în Legea bugetului de stat pe 2020, o sumă de cel puţin 6 miliarde de lei pentru finanţarea antreprenorilor, respectiv pentru 26.000 de afaceri. Astfel, ar fi fost reparată şi ne-lasarea programelor guvernamentale în anul 2019 de către Guvernul anterior.
"Guvernul liberal, fiind de dreapta, ar trebui să înţeleagă mai bine decât cele precedente importanţa şi impactul sprijinirii afacerilor fie cele aflate la început de drum, fie cele existente, asupra dezvoltării economice şi sociale a României.", declară reprezentanţii Asociaţiei.
Înţelegem că dl. ministru de finanţe, Florin Cîţu, bancher la origine, nu doreşte ca IMM-urile să se finanţeze din bani publici şi că dansul consideră că e normal să trimită antreprenorii la bănci, dar când avem cea mai scumpă creditare din UE, poate ne explică concret, cum se poate dezvolta un ÎMM în România, fără acces la programe de finanţare nerambursabilă?
În plus, este inacceptabilă propunerea actuală de buget şi cerem în mod ferm în numele a peste 5000 de aplicanţi din ediţia 2018 şi potenţiali în ediţia 2020 alocarea bugetului promis pentru Start-up Nation 2018 şi suplimentarea bugetului pentru anul 2020, pentru ca în fond aceste proiecte aduc banii înapoi în buget. Efectul de multiplicare fiind desigur mult mai amplu.
Vrem un guvern pentru o Românie normală iar acest lucru înseamnă respectarea angajamentelor statului fata de romani şi predictibilitate. Observăm în propunerea de buget de stat că se urmăreşte întinderea plăţilor pe 3 ani pentru un program de Start-up-uri de 43.000 euro, însă cum se va realiza în practică acest lucru? Cum vor susţine beneficiarii costuri suplimentare de 4 ori mai mari decât estimaseră cu creditul punte? Cum văd partenerii dvs. bancari această propunere? Creditele punte au valabilitate 12 luni. După 12 luni ce se va întâmpla? Vor fi executate Garanţiile Fondului de Garantare?
Solicităm de urgenţă re-evaluarea propunerii bugetare pentru susţinerea sectorului IMM.
Stimaţi guvernanţi!
În lipsa unei infrastructuri moderne care să atragă investiţii străine importante, creşterea economică nu poate veni decât din sectorul IMM-urilor.
După numărul de IMM-uri la 1000 de locuitori suntem pe ULTIMUL LOC în UE, iar 80% sunt decapitalizate.
În cazul unei noi crize economice, 60% dintre ele sunt în pericol de faliment, după cum o arată analizele specializate.
Aşadar, soluţia este creşterea numărului de IMM-uri şi dezvoltarea acestora, dar acest lucru nu se poate produce dincolo de o predictibilitate fiscală, decât prin intermediul programelor de finanţare nerambursabilă, a unui credit ieftin şi prin investiţii în inovaţie şi cercetare.
Însă situaţia de astăzi este aproape total defavorabilă dezvoltării IMM-urilor, iar bugetul de stat pe anul 2020 nu ajuta aproape deloc acest sector.
Suntem tot pe ultimul loc la inovaţie şi la cercetare iar aşa cum ştim cu toţii, creditul în România este cel mai scump din UE, iar creditul comercial, adică neplata la timp a facturilor a ajuns deja la intervale de aproape 200 de zile, fapt ce pune o şi mai mare presiune asupra companiilor româneşti care nu au de unde să se împrumute ieftin, cum o fac companiile străine.
În atare condiţii, aceste programe nu sunt un moft, sunt oxigen pentru majoritatea antreprenorilor români, afirmaţie bazată şi pe studiul "Barometrul afacerilor de tip start-up din România 2019" realizat de Ernst & Young România şi Impact Hub, care arată, foarte clar cum majoritatea antreprenorilor, respectiv 71% consideră că fondurile guvernamentale au cea mai mare importanţă în susţinerea iniţiativelor antreprenoriale pe termen lung în România".
Să mai adăugăm că aceste programe de stimulare a antreprenoriatului produc taxe şi impozite şi astfel într-un orizont de 2-3 de ani de la acordarea finanţării, statul recuperează sumele alocate?
Cum în majoritatea ţărilor importante din lume există programe de susţinere prin finanţări nerambursabile a antreprenoriatului, poate ne explica Guvernul României, cum putem recupera noi decalajul de a fi ultimii din Europa şi a creşte economia, fără a încuraja capitalul autohton ăi antreprenorii la început de drum?
Dacă Ministerul de finanţe nu identifică resurse financiare pentru a creşte dimensiunea şi importanţa acestor programe şi numărul de proiecte finanţate, ne permitem să indicăm noi câteva care pot fi abordate, dacă există voinţa politică:
1. Reforma şi digitalizarea ANAF şi astfel creşterea colectării din sectoarele cu evaziune ridicată dar şi încasarea taxelor şi impozitelor datorate până în prezent.
2. Reformarea Ministerului de finanţe şi recuperarea datoriilor pe care companiile de stat sau condamnaţii penali le au faţă de statul român.
3. Reforma sistemului public prin reducerea numărului de instituţii, a dimensiunii acestora şi a cheltuielilor pe care acest sector le face, în creştere până acum de la an la an.
4. Tăierea programelor care nu produc efectiv nimic, ci alimentează maşinăriile de partid, prin finanţarea unor proiecte publice de cele mai multe ori prost făcute şi fără impact major, proiecte ce pot fi finanţate de altfel din fonduri UE, şi aici dăm exemplul PNDL.
5. Privatizarea companiilor de stat ce produc pierderi de la an la an şi sunt finanţate cu sume uriaşe de la Buget şi aici exemplificăm TAROM, SNCFR, SNLO, etc.
6. Încadrarea cheltuielilor sectorului public, anulând creşterea de 5,8%, rămânând strict la ceea ce s-a bugetat pentru 2019.
7. În ultimul rând, dar nu în cele din urmă, trebuie să vedeţi efectul multiplicator al Programelor pentru IMM şi să conştientizaţi că există un return-of-investment pozitiv în mai puţin de 5 ani. Numai din primele două ediţii se poate lansa un apel pentru cel puţin 8896 de noi proiecte.
Noi, ca asociaţie ce reprezintă interesele a mii de antreprenori, ne-am dori să participăm, împreună cu Ministerul de Finanţe şi cu cel al Economiei, la elaborarea unei strategii de dezvoltare a antreprenoriatului în România, să venim cu un cadru multianual de 7 ani, similar celor pe fondurile europene, cadru predictibil pentru programele de finanţare nerambursabilă şi să sprijinim pe toţi cei care doresc să dezvolte afaceri şi să aducă plusvaloare în economie şi taxe mai multe la buget.
În baza unui asemenea document, programul anual al statului de sprijinire a antreprenoriatului s-ar putea transforma într-un program multianual, cu ţinte de dezvoltare pe termen mediu şi lung, crescând impactul IMM-urilor în PIB, de la un ruşinos 53%, ce ne situează pe antepenultimul loc din Europa, la peste 65% în următorii 7 ani.
În opinia noastră, finanţarea antreprenoriatului de către Guvern trebuie să mai aibă în vedere dezvoltarea numărului de IMM-uri, sustenabilitatea business-urilor şi capacitatea acestora de inovare.
Culmea e că ceea ce propunem noi se regăseşte şi în declaraţia domnului Premier Orban, făcută ieri la Forumul Capitalului Românesc: "De asemenea, cred că accesul la capital este fundamental pentru companiile româneşti, accesul la active este, de asemenea, foarte important. Sigur că avem multe proiecte, de la realizarea unui fond de investiţii până la un sistem de sprijin al internaţionalizării companiilor româneşti, de la simplificări procedurale până la programe care într-adevăr să susţină dezvoltarea afacerilor şi care să încurajeze cât mai mulţi oameni să pornească afaceri. Realitatea este că, dacă te uiţi la numărul persoanelor care sunt implicate în companii, raportat la celelalte ţări europene, România nu se află pe un loc onorant. De asemenea, dacă ne uităm la numărul de companii la mia de locuitori care sunt înfiinţate, de asemenea România este mult sub media europeană. Dacă ne uităm la ponderile capitalului autohton în diferite domenii de activitate, putem constata că există un loc mare de creştere, un loc mare de dezvoltare" (https://gov.ro//alocutiunea-premierului-ludovic-orban-la-c).
În concluzie, Sperăm că Ministerul de Finanţe, dar şi cel al Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri să accepte dialogul şi să identificăm împreună programele şi căile prin care se pot acorda cât mai multe finanţări pentru sectorul care va aduce creştere economică pe termen lung în România.
Asociaţia Consultanţilor Pentru Programe Antreprenoriale, Accesarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune Europene
Consiliul Director,
Preşedinte - Ionela Alina ANTON
Vicepreşedinte - Gabriel AZOIŢEI
Vicepreşedinte - Valentin Gabriel DUŢĂ
Vicepreşedinte - Cristian Daniel LUNGU
Vicepreşedinte - Leonard STANCIU
Vicepreşedinte - George VELCEA
Secretar General - Andreea SZABO
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.