Aproape 40% din cele 42 de plante superioare din Deltă studiate timp de aproape zece ani de specialiştii Institutului Naţional Delta Dunării (INDD) din Tulcea şi-au modificat statutul de conservare, iar numărul lor s-a redus, astfel că din specii rare au devenit specii periclitate, în pericol de dispariţie.

Cercetătorul INDD, Mihai Doroftei, a declarat pentru AGERPRES că studiile au fost finanţate de Ministerul Cercetării, s-au desfăşurat în perioadele 2006-2011 şi 2014-2017, în parteneriat cu Universitatea din Iaşi, iar beneficiar al acestora este Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.

"Cercetarea a arătat că 18 plante şi-au schimbat statutul de conservare, iar pentru trei dintre ele, identificate în zona cordonului litoral, Centaurea pontica, vineţele, Crambe maritima, varza de mare, şi Stachys maritima, vrăjitoarea de mare, avem certitudinea că sunt critic periclitate pentru zona litorală. Prima specie este endemică, ea fiind prezentă doar în România, pe nisipurile de la malul mării. Vineţele este o specie care numără doar câteva zeci de exemplare pe nisipurile din împrejurimile oraşului Sulina şi face parte din fitogenofondul specific României", a afirmat cercetătorul Doroftei.

Printre măsurile care pot fi luate pentru protejarea speciilor se numără creşterea eficienţei controlului asupra păşunatului şi a activităţilor turistice dezvoltate haotic, repopularea habitatului natural în alte zone în care presiunea antropică este mai redusă, precum şi implicarea şcolilor din Deltă în ocrotirea speciilor vulnerabile.

"În dezvoltarea economică a zonei, dezvoltare care este foarte bine-venită, planta (vineţele, n.red.) ar putea fi protejată ca o specie simbol, imaginea acesteia putând fi folosită ca brand pentru produsele şi serviciile locale. Erbicidarea zonei în care această specie se dezvoltă, aşa cum descriu localnicii şi turiştii, nu este deloc benefică protejării populaţiei şi nu este un bun exemplu de management pentru protejarea biodiversităţii, în general. În urma aplicării substanţelor chimice, multe specii de plante sunt afectate", a mai spus reprezentantul INDD.

Referindu-se la varza de mare, Doroftei a menţionat că dacă în trecut specia a fost menţionată în mai multe locuri, în momentul de faţă mai poate fi găsită în sectorul sudic al cordonului litoral dintre Periteaşca-Perişor-Portiţa.

"Principalele cauze ale reducerii numărului de indivizi este eroziunea marină, accesul maşinilor în zona de plajă şi nivelarea dunelor pentru litorale pentru turismul de weekend", a precizat Mihai Doroftei.

Potrivit sursei, specia cunoscută în ţările vecine şi ca vrăjitoare de mare numără acum câteva zeci de indivizi în nordul zonei Gura Portiţei şi este protejată indirect de gardul ce desparte staţiunea de locul unde se dezvoltă.

"Speciile sunt importante din punct de vedere ştiinţific, datorită rarităţii lor şi a modului de adaptare la condiţiile cordonului litoral românesc. Diversitatea, în general, cu precădere cea a speciilor, ne asigură resursa de soluţii, rezerva genetică de care avem nevoie, ne susţine existenţa şi ne oferă soluţii de adaptare la schimbările şi presiunile actuale din societatea noastră. Prin acţiunile noastre suntem direct implicaţi în asigurarea diversităţii de orice fel, implicit cea a speciilor", a menţionat reprezentantul INDD.

În perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, au fost identificate 1.218 specii de plante superioare, din care 18% sunt incluse în listele roşii.

"Multe dintre aceste specii, încă nestudiate din punct de vedere biochimic şi nu numai, ne pot oferi o resursă de hrană, un remediu pentru bolile incurabile, o adaptare necesară din punct de vedere economic. Este nevoie de aplicarea unor măsuri pentru asigurarea unui statut favorabil de protecţie şi conservare a acestora astfel încât să avem şansa ca speciile să fie studiate înainte de dispariţia lor", a mai cercetătorul Institutului Naţional Delta Dunării din Tulcea. AGERPRES / (A, AS - autor: Luisiana Bîgea, editor: Marius Frăţilă, editor online: Gabriela Badea)