COD PORTOCALIU: 07-06-2025 ora 10 Intre 7 și 8 iunie, intervalul orar 12-21 se va semnala temperaturi deosebit de ridicate, disconfort termic accentuat, caniculă
Localizat în centrul Capitalei, Hotelul Capitol - aflat la intersecţia Străzii Constantin Mille cu Calea Victoriei - are o identitate unică între hotelurile bucureştene. Istoria acestei clădiri începe în anii 1600, când partea aceasta a Podului Mogoşoaiei (vechea denumire a Căii Victoriei) aparţinea familiei Cocorăscu. Conform documentelor vremii, familia Cocorăscu a contribuit şi la ridicarea Mănăstirii Sărindar. Mai târziu, familia Cocorăscu a vândut pământurile din jurul mănăstirii lui Ch. I. Zerlendi, un renumit negustor de cereale, care, în anii 1890, a ridicat propriile clădiri, potrivit site-ului https://hotelcapitol.ro.
Ulterior, negustorul Zerlendi, cu ajutorul arhitectului Henri de Wurmb, a înălţat şi a extins proprietatea. Acesta clădire a devenit biroul Societăţii de Asigurare Anker din Viena. Mai târziu, în perioada 1900-1905, imobilul a fost restaurat din temelii, sub finanţarea SAR Imobiliara, devenind cunoscut sub numele "Casa Luvru", datorită celebrului "Magasin de Luvru", ce se afla la parterul clădirii. Magazinul era renumit pentru mărfurile fine aduse de la Paris.
Presa acelor timpuri scria că în perioada 1905-1910, în clădire existau birouri ale Clubului Sportiv sau ale Societăţii Scriitorilor Români. Şi Generala Societate Anonimă de Asigurări avea birourile în acest sediu.
Foto 1 - Hotel Capitol din Capitală (1996)/ MIHAI SAVU / Arhiva istorică AGERPRES
Foto 2 - Hotel Capitol, Bucureşti (2019)/ SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO
În luna februarie 1911, un scurtcircuit la "Magasin de Luvru" a provocat un incendiu, în urma căruia clădirea a fost distrusă de flăcări, iar Hotelul (Casa) Luvru a fost reconstruit şi extins de arhitectul Arghir Culina. "Cele două aripi ale clădirii care corespund fronturilor de străzi sunt racordate printr-un volum de colţ cilindric, vertical, acoperit cu o cupolă decorată. Prin acest volum, arhitectul rezolvă şi aparatul de intrare, modificat astăzi faţă de imaginea iniţială, alături de o bună parte din parter. Faţada este realizată din trei registre principale, cel median şi cel superior fiind împărţite în câte două registre secundare fiecare. Registrul median are rolul de a 'dizolva' gradual desenul de bosaj al faţadei, astfel încât acesta devine aproape insesizabil pentru subregistrul median superior, dominat de pilaştri angajaţi de ordin colosal. Faţada care închide piaţa Fântânii Sărindari (actuala Piaţa Tricolorului), paralelă cu Hotelul Bulevard, are registrul superior împărţit diferit decât cel al faţadei dinspre Calea Victoriei, micşorând mansarda la un singur nivel şi înălţând astfel suprafaţa faţadei", precizează site-ul hotelcapitol.ro.
În timpul Primului Război Mondial, Hotelul Luvru a fost ocupat de trupele germane. Mai târziu, în anul 1921, clădirea devine Banque Belge pour l'Etranger, iar în 1929, Banque Belge pour l'Etranger din Bruxelles a cedat sucursala şi agenţia ei din România Băncii Comerciale, care, prin această preluare, a centralizat toate interesele capitalului belgian din Romania.
Hotel Luvru a devenit, odată cu deschiderea renumitei Café Royal, la parterul clădirii, în anul 1935, locul preferat de întâlnire al scriitorilor şi artiştilor renumiţi ai oraşului. Café Royal a fost închisă în 1945, când clădirile din vecinătate au fost distruse în bombardament. Hotel Luvru a fost şi el serios avariat.
Foto 1 - Hotelul Capitol din Capitală (1959)/ANGHEL PASAT / Arhiva istorică AGERPRES
Foto 2 - Hotel Capitol, Bucureşti (2019)/SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO
În 1950, după instaurarea comunismului, clădirea a devenit sediul Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum - CENTROCCOP, iar în 1976 s-a închis, a fost renovată şi modernizată, fiind redeschisă sub numele "Hotel Capitol".
În 2001, hotelul a trecut printr-o nouă etapă de restaurare, iar în 2014 a fost modernizată întreaga clădire. În prezent, Hotel Capitol are un aspect modern, dar păstrează semnele istoriei şi tradiţia locului. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, redactor arhiva foto: Elena Bălan, editor: Andreea Onogea, editor online: Anda Badea)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
© 2025 Agenția Națională de Presă AGERPRES
Conținutul acestui site este proprietatea Agenției Naționale de Presă AGERPRES. Este interzisă republicarea sau redistribuirea conținutului fără menționarea sursei.
Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.
Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:
Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.
< | june 2025 | > | ||||
---|---|---|---|---|---|---|
su | mo | tu | we | th | fr | sa |
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
< | july 2025 | > | ||||
---|---|---|---|---|---|---|
su | mo | tu | we | th | fr | sa |
29 | 30 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
27 | 28 | 29 | 30 | 31 | 1 | 2 |