Actualul Muzeu Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" a fost fondat în anul 1834 ca "Muzeu Naţional de Istorie Naturală şi Antichităţi". Astfel, muzeul a luat fiinţă la 3 noiembrie 1834, la iniţiativa fratelui domnului Ţării Româneşti Alexandru Ghica (1834-1842), Marele Ban Mihalache Ghica, care a donat colecţii importante, incluzând monede greceşti, romane şi bizantine, colecţii de minerale, fosile, moluşte, peşti, păsări şi mamifere, precum şi opere de artă, se menţionează pe site-ul Muzeului Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa", https://antipa.ro/.

 

Muzeul a fost găzduit de-a lungul timpului de diferite clădiri din Bucureşti. Primul sediu, începând din anul 1834, s-a aflat în clădirea Colegiului Sf. Sava, iar din anul 1864 colecţiile muzeului au fost mutate în clădirea Universităţii.

    

Colecţiile muzeului s-au îmbogăţit atât prin achiziţii, cât şi prin donaţii din ţară şi din străinătate. Cele mai importante donaţii au fost primite de la dr. Hilarie Mitrea, în perioada în care era director al muzeului profesorul Gregoriu Ştefănescu (1867-1893). Acestuia din urmă i se datorează şi descoperirea celei mai importante piese din colecţiile muzeului, scheletul de Deinotherium gigantissimum, potrivit https://antipa.ro/.

Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL/Arhiva istorică AGERPRES 
Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" din Bucureşti (11 febr. 1961) 

 

Foto: (c) Silviu Matei/AGERPRES FOTO
Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" din Bucureşti (iulie 2019) 

---

Iniţiativa construirii unei clădiri destinate special unui astfel de muzeu a aparţinut reputatului savant biolog Grigore Antipa (1867-1944), căruia în 1893 i-au fost încredinţate colecţiile zoologice existente atunci şi care s-a îngrijit de îmbogăţirea acestora prin schimburi, achiziţii şi donaţii. În 1903, Grigore Antipa adresa guvernului un memoriu prin care cerea aprobarea construirii "unui Muzeu Naţional de Istorie Naturală, demn de capitala ţării". Construirea actualului sediu al muzeului din Şoseaua Kiseleff a început în 1904.

 

    

Inaugurarea oficială a Muzeului Naţional de Istorie Naturală în noua sa clădire a avut loc la 24 mai 1908. La acea dată, Grigore Antipa a rostit discursul de inaugurare, în prezenţa regelui Carol I, a familiei regale, a miniştrilor, a preşedintelui Academiei, Anghel Saligny, a numeroşi profesori universitari şi oameni de ştiinţă. Grigore Antipa a fost directorul acestui muzeu în perioada 1893-1944. Lui i se datorează şi realizarea primelor diorame biogeografice, model extins apoi şi la alte instituţii similare din lume (Berlin, Paris, New-York, Sankt Petersburg). 

Foto: (c) SORIN LUPSA/Arhiva istorică AGERPRES
Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" din Bucureşti (1 iul. 1992)

 

Foto: (c) Silviu Matei/AGERPRES FOTO
Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" din Bucureşti (iulie 2019) 

---

La 23 mai 1933, regele Carol al II-lea a decis ca, în semn de omagiu, muzeul să poarte numele organizatorului său, Grigore Antipa. 

  

 În 1996 au început lucrări de consolidare la clădirea muzeului. Ulterior, muzeul a fost redat circuitului pe etape: demisolul (1999), sălile de la parter (2000), primele două săli aflate la etaj (2001), sălile aflate la etaj (2002).

Foto: (c) VIRGIL PAVEL/Arhiva istorică AGERPRES
Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" din Bucureşti (15 nov. 1994)

 

Foto: (c) Silviu Matei/AGERPRES FOTO
Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" din Bucureşti (iulie 2019) 

---

Muzeul a fost închis în februarie 2009, când a început un amplu proiect de modernizare. În septembrie 2011, Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" şi-a redeschis porţile pentru publicul larg. În noua formulă, muzeul a fost dotat cu cinci săli destinate proiecţiilor de documentare, 66 de infotouch-uri, proiecţii 3D, plasme şi sisteme interactive de prezentare a exponatelor, spaţii destinate interactivităţii, săli multimedia şi compartimente amenajate ca laboratoare.

    

Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" deţine în prezent un patrimoniu excepţional, prin bogăţia colecţiilor şi raritatea unor exemplare. De menţionat este scheletul de deinoteriu (Deinotherium gigantissimum), elefant fosil descoperit în România, pe teritoriul actual al judeţului Vaslui, în 1890, de geologul şi paleontologul Gregoriu Ştefănescu. Muzeul găzduieşte diverse manifestări precum expoziţii temporare, expoziţii cu animale vii, ateliere şi programe educative destinate copiilor, dezbateri, conferinţe.

    

La 23 mai 2018, preşedintele Klaus Iohannis a conferit Ordinul "Meritul Cultural" în grad de Comandor, categoria E "Patrimoniul cultural naţional", Muzeului Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa", cu prilejul împlinirii a 110 ani de la înfiinţare, în semn de "apreciere pentru competenţa şi profesionalismul dovedite, de-a lungul timpului, în conservarea şi promovarea patrimoniului cultural naţional, pentru implicarea activă în organizarea unor evenimente culturale de înaltă ţinută". AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; redactori Arhivă foto: Elena Bălan, Mihaela Tufega; editor: Doina Lecea, editor online: Andreea Lăzăroiu)
 

 

Explicaţie foto deschidere: Scheletul de Deinotherium gigantissimum de la Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" din Bucureşti (23 iul. 2019)