COD PORTOCALIU: 27-06-2025 ora 10 se va semnala val de căldură persistent și intens, caniculă și disconfort termic accentuat COD PORTOCALIU: 27-06-2025 ora 10 se va semnala instabilitate atmosferică accentuată COD GALBEN: 27-06-2025 ora 20 Intre 20:00 si 21:00 se va semnala Averse torențiale care vor acumula 15...25 l/mp, descărcări electrice, intensificări ale vântului, grindină. in Județul Gorj, Județul Dolj, Zona joasă a județului Mehedinţi, respectiv zona localităților; COD GALBEN: 27-06-2025 ora 19 Intre 19:50 si 21:00 se va semnala Averse torențiale care vor acumula 15...25 l/mp, descărcări electrice, intensificări ale vântului, grindină. in Județul Sălaj; COD PORTOCALIU: 27-06-2025 ora 19 Intre 19:50 si 21:00 se va semnala Vijelie puternică, viteza vântului la rafală de 70…90 km/h, grindină de medii dimensiuni (2…4 cm), averse torențiale care vor acumula 25…40 l/mp, in Județul Argeş, Județul Dâmboviţa, Județul Teleorman; COD PORTOCALIU: 27-06-2025 ora 19 Intre 19:20 si 20:20 se va semnala Vijelie puternică, viteza vântului la rafală de 70…90 km/h, grindină de medii dimensiuni (2…4 cm), averse torențiale care vor acumula 25…40 l/mp, in Județul Argeş;

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Nume de referinţă în lingvistica română contemporană, profesor universitar doctor Mioara Avram s-a născut la 4 februarie 1932, la Tulcea. Tot aici a făcut studiile liceale, pe care le-a absolvit în 1949. A urmat Facultatea de Filologie (specialitatea Limba şi literatura română) la Universitatea Bucureşti, a cărei licenţiată devine în 1953. Doctor în filologie din 1959.

A fost cercetător (din 1951) şi şef al sectorului de gramatică (din 1963) în cadrul Institutului de Lingvistică, astăzi Institutul de Lingvistică al Academiei Române ''Iorgu Iordan - Al. Rosetti'', potrivit lucrării ''Dicţionar de lingvişti şi filologi români'' (Bucureşti, Editura Albatros, 1978).

În paralel a activat şi în învăţământul superior: asistent (1954-1956) şi lector (1961-1967) la Facultatea de limba şi literatura română a Universităţii din Bucureşti.

Mioara Avram s-a impus eficient în domenii de cercetare ştiinţifică, precum: limba română (gramatica istorică, descriptivă şi normativă, formarea cuvintelor, ortografie şi ortoepie, cultivarea limbii, lexicologie, stilistică, dialectologie, filologie), istoria lingvisticii româneşti, romanistică, confluenţe şi interferenţe lingvistice, sociolingvistică ş.a. Este autoare a zece volume şi a peste 200 de articole de specialitate, studii, prefeţe, recenzii.

A participat la scrierea şi redactarea unor lucrări colective de o importanţă aparte pentru evoluţia lingvisticii contemporane româneşti: ediţia academică a ''Gramaticii limbii române'' (vol. I, 1954, pentru care a primit în acelaşi an Premiul de Stat; vol. II, 1963), ''Studii şi materiale privitoare la formarea cuvintelor în limba română'' (5 vol., 1959-1969), ''Crestomaţie romanică'' (vol. 1-3, 1962-1968), ''Formarea cuvintelor în limba română'' (3 vol., 1970, 1978, 1989), ''Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române'' (redactor-responsabil; 1982), ''Enciclopedia limbilor romanice'' (1989), ''Gramatica uzuală a limbii române'' (Chişinău, 2001; redactor responsabil împreună cu acad. Silviu Berejan ş.a., potrivit http://www.limbaromana.md/.

În baza tezei de doctorat, a tipărit, în 1960, lucrarea ''Evoluţia subordonării circumstanţiale cu elemente conjuncţionale în limba romană'', o cercetare importantă în domeniul sintaxei istorice, pentru care i s-a acordat Premiul ''B.P. Hasdeu'' al Academiei Române, în acelaşi an, notează site-ul amintit mai sus.

Alte lucrări: ''Gramatica pentru toţi'' (ediţia I, 1986; ediţia a II-a, 1997), ''Probleme ale exprimării corecte'' (1987), ''Ortografia pentru toţi. 30 de dificultăţi'' (ediţia I, 1990; ediţia a II-a, 1997), ''Anglicismele în limba română actuală'' (1997), ''Cuvintele limbii române - între corect şi incorect'' (2001), ''Faceţi cunoştinţă cu limba română'' (în colaborare cu Marius Sala, 2001), ''May We Introduce the Romanian Language to You?'' (în colaborare cu Marius Sala, 2000), ''Studii de morfologie a limbii române'' (post-mortem, 2005).

Începând cu anul 1990, Mioara Avram a fost unul dintre lingviştii români care a participat la o serie de conferinţe, colocvii, simpozioane şi a ţinut diverse prelegeri, la Chişinău, având ca subiect popularizarea cunoştinţelor lingvistice (probleme de gramatică şi ortografie, istoria limbii, cultivarea limbii etc.), despre identitatea limbii române vorbite pe ambele maluri ale Prutului. A prefaţat lucrări de referinţă de autori sau editori basarabeni, a publicat articole şi studii în periodice de specialitate de la Chişinău.

A participat la numeroase manifestări ştiinţifice (congrese, colocvii, simpozioane etc.), în ţară şi peste hotare şi a publicat articole şi studii în reviste şi culegeri de specialitate din mai multe ţări. A realizat, de asemenea, emisiuni de cultivare a limbii române la Radio Bucureşti şi Televiziunea Română, între care ''Odă limbii române'', ''Răspundem ascultătorilor'', ''Ghidul radiofonic - în lumea cuvintelor''.

Totodată, a fost membră a unor organisme ştiinţifice internaţionale (Societé de Linguistique Romane; Realiter - Reţeaua panlatină de terminologie) şi a mai multor foruri ştiinţifice din ţară: Societatea Română de Lingvistică, Societatea Română de Lingvistică Romanică, Societatea de Ştiinţe Filologice (membră de onoare), Comisia de cultivare a limbii. A fost membră de onoare a Societăţii ''Limba noastră cea română'' din Chişinău.

A fost căsătorită cu lingvistul Andrei Avram (1930-2018), membru corespondent al Academiei Române. Au avut trei fii: Alexandru, Andrei şi Petru, potrivit http://limbaromana.md/.

Lingvista Mioara Avram a murit la 12 iulie 2004. AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea, editor: Marina Bădulescu)

Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.