COD GALBEN: 20-05-2025 ora 10 Intre 20 mai, ora 10 – 20 mai, ora 20Fenomene vizate se va semnala 20 mai, ora 10 – 20 mai, ora 20Fenomene vizate
A lăsat o amprentă unică în istoria Televiziunii Române. Personalitatea lui Tudor Vornicu - de la a cărui dispariţie se împlinesc 30 de ani - a fascinat publicul şi a strălucit într-o vreme în care emisiunile sale aduceau în casele oamenilor, prin intermediul micului ecran, calitatea programelor de televiziune.
Gazetarul şi realizatorul TV Tudor Vornicu s-a născut la 29 ianuarie 1926, în satul Angheleşti, comuna Rugineşti, judeţul Vrancea, având doi fraţi - Sergiu şi Guido Vornicu. Despre originile sale povesteşte chiar fiica lui, Smaranda Vornicu Shalit, într-o declaraţie acordată AGERPRES.
Mama lui Tudor Vornicu se numea Sylvana Gianetti, era una dintre cele trei fiice ale unei vechi familii piedmonteze, originară din Torre Pellice. "Guido Gianetti, inginer topograf, şi soţia sa, Louise Constantin Gianetti, au venit în România la începutul secolului XX, la invitaţia prinţului Mavrocordat. Guido Gianetti urma să realizeze măsurători topografice pe domeniile principelui şi, îndrăgostindu-se de Munţii Vrancei, a preferat să primească o bucată de pământ la Angheleşti şi să se stabilească acolo. Printre strămoşii cunoscuţi ai familiei Gianetti se numără: Martin Josef Munzinger (politician elveţian, Preşedinte al Confederaţiei Elveţiene în 1851 şi 'părinte' al francului elveţian) şi Werner Munzinger, diplomat şi explorator al Cornului Africii, autor a numeroase lucrări ştiinţifice geografice şi antropologice). Ca un amănunt interesant, am reuşit să intru în legătură cu rudele noastre din familia Gianetti şi am aflat astfel, cu bucurie şi surprindere, că suntem împrăştiaţi cam peste tot în lume, din Italia şi Finlanda până în Indonezia, din Canada până în Australia şi din România până în Guyana şi Trinidad Tobago", a mărturisit Smaranda Vornicu Shalit.
Tatăl lui Tudor Vornicu, Nicolae, a fost învăţător, inspector de vânătoare şi pescuit în Delta Dunării, taxidermist, "poveştile de familie menţionează faptul că a lucrat pentru profesorul Grigore Antipa, pregătind exponate care acum se regăsesc în colecţiile unor muzee de istorie naturală din lume".
Tudor Vornicu a învăţat la Galaţi, Tulcea, apoi a venit în Bucureşti, unde a absolvit Colegiul Naţional "Gh. Şincai", în 1945. La concursul de admitere, a reuşit al 12-lea pe listă, între 130 de candidaţi admişi. În timpul liceului a început să scrie versuri şi proză scurtă, pe care le-a publicat şi a primit o bursă de la Revista Fundaţiilor Regale. Apoi a fost admis la Academia Comercială şi la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti, fără însă a le absolvi.
A făcut sport de performanţă - schi, atletism (probele viteză şi obstacole) şi rugby (la echipa Armata Pandurul).
Debutul în cariera de jurnalist a fost în 1948, când a început colaborarea la ziarul ''Sportul Românesc'' şi la emisiunile sportive ale Radiodifuziunii Române, în calitate de crainic sportiv. În 1953 a început să scrie la revista ''Stadion'', iar în perioada 1955-1965 a devenit corespondentul AGERPRES la Paris, oraş din care a transmis mai multe meciuri de rugby. A călătorit în Africa (unde a realizat un interviu cu Haile Selasie, împăratul Etiopiei, şi a transmis de la Oran, în timpul războiului din Algeria), a participat ca jurnalist la Procesul Eichmann, desfăşurat în Israel în 1961 şi la vizita lui Nikita Hrusciov în Franţa, în 1960 (prima vizită a unui şef de stat rus în Franţa, după 1917).
În 1960, a fost prezent la Jocurile Olimpice de la Roma, alături de delegaţia României. Întors în ţară, a publicat împreună cu Radu Urziceanu volumul ''Jocurile Olimpice de la Roma'', iar ulterior alt volum - "Cu sportivii români la Melbourne".
În 1965, a început colaborarea cu Televiziunea Română, unde a deţinut, pe rând, mai multe funcţii: redactor-şef la redacţia Actualităţi, redactor-şef la redacţia Varietăţi/Divertisment, director de programe, director adjunct al TVR. A realizat mai multe emisiuni de divertisment, magazine culturale şi transmisiuni în direct - "De la A la... Infinit", "Studio N", "Mozaic duminical", "Fotograme din realitate", "Album duminical", "Post Meridian", programe de Revelion, transmisiunea în direct a aselenizării în 1969, interviuri şi reportaje cu şi despre personalităţi internaţionale şi româneşti - preşedintele Georges Pompidou, actorul Jean Paul Belmondo, poetul Tudor Arghezi, scriitorul Eugen Barbu, poetul Nichita Stănescu, actorii Amza Pellea, Leopoldina Bălănuţă, Margareta Pogonat, Mircea Albulescu, Colea Răutu şi mulţi alţii, caricaturistul Mihai Stănescu, Nadia Comăneci, personalităţi ale medicinei româneşti - prof. dr. Dan Setlacec.
Tudor Vornicu a fost iniţiator şi director al Festivalului Internaţional Cerbul de Aur - ediţiile 1968-1971. Între distincţiile primite de talentatul om de televiziune, amintim: Marele premiu "Antena de chihlimbar" la Festivalul Internaţional de Programe Muzicale de la Sopot pentru "Ocolul lumii în 20 de melodii", alături de Ileana Vlad (1978), Premiul ACIN pentru întreaga activitate şi pentru contribuţia deosebită adusă la crearea unei şcoli a documentarului românesc de televiziune (1988). În 1979, a realizat, tot împreună cu Ileana Vlad, primul show TV color din România - "Eu sunt Corina", având-o drept protagonistă pe Corina Chiriac. Show-ul a fost premiat în cadrul celei de-a 19-a ediţii a Festivalului Internaţional al Producţiilor de Televiziune "Rose d'or" de la Montreux, Elveţia.
A fost vicepreşedinte al juriului internaţional la Festivalul Internaţional al Producţiilor de Televiziune "Rose d'or" de la Montreux, Elveţia. A avut doi copii - Smaranda şi Bogdan.
A murit la 2 aprilie 1989, la Spitalul Fundeni din Bucureşti, în urma unei afecţiuni cardiace.
"Sunt 30 de ani de când a dispărut şi îmi doresc, azi poate mai mult decât oricând, ca în urma lui Tudor Vornicu să nu rămână doar o biografie 'tehnică', alături de o arhivă care îi demonstrează profesionalismul, perfecţionismul şi încăpăţânarea de a face televiziune de calitate, oricare ar fi fost împrejurările materiale ori istorice. Îmi doresc să se păstreze la fel de vie amintirea lui Tudor Vornicu jucătorul de echipă, marele timid, modelul şi susţinătorul tinerelor generaţii în televiziune, uriaşul cu carură de rugbist şi unghere de inimă de copil, pasionatul de natură, deţinătorul unui umor împletit cu imaginaţie şi cultură, părintele extraordinar şi omul printre oameni. Pentru că Tudor Vornicu a fost toate acestea şi încă ceva special în plus, altceva pentru fiecare dintre cei care l-am cunoscut şi l-am iubit", a mărturisit Smaranda Vornicu Shalit. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Irina Giurgiu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
© 2025 Agenția Națională de Presă AGERPRES
Conținutul acestui site este proprietatea Agenției Naționale de Presă AGERPRES. Este interzisă republicarea sau redistribuirea conținutului fără menționarea sursei.
Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.
Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:
Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.