COD GALBEN: 05-06-2025 ora 10 Intre 05 iunie, ora 12 – 05 iunie, ora 23 se va semnala instabilitate atmosferică temporar accentuată COD GALBEN: 05-06-2025 ora 10 Intre 6 iunie, ora 12 – 6 iunie, ora 21 se va semnala temperaturi deosebit de ridicate și disconfort termic COD GALBEN: 05-06-2025 ora 20 Intre 20:45 si 21:40 se va semnala Averse torențiale care vor acumula 15...25 l/mp, descărcări electrice, intensificări ale vântului, grindină. in Județul Gorj, Județul Mehedinţi;
La 11 martie 2019 se împlinesc 15 ani de la violentele atentate de la Madrid, în care 192 de persoane au fost ucise, printre care 16 români, iar alte peste 2.000 au fost rănite, după ce patru trenuri care se îndreptau spre gara madrilenă Atocha au fost devastate de explozia unor bombe.
Acesta a fost cel mai crud atac terorist comis în Europa de la tragedia de la Lockerbie, Scoţia din 1988, soldat cu 270 de morţi şi după atentatele de la 11 septembrie 2001 din SUA soldate cu 2.978 de morţi.
Scenariul terorii din 11 martie 2004 de la Madrid a fost orchestrat cu 12 rucsacuri încărcate cu peste o sută de kilograme de explozibil, care au fost dispuse în patru trenuri. Prima explozie s-a produs în trenul care venea de la Guadalajara şi intra în gara Atocha din centrul Madridului în jurul orei locale 07.39, urmat la doar câteva secunde de alte explozii la un tren care sosea din direcţia Alcala de Henares. La ora 07.40, la staţia Santa Eugenia, situată în cartierul mărginaş Villa de Vallecas, o altă explozie s-a produs în trenul cu navetişti care venea din direcţia Alcala de Henares. Cu câteva secunde înainte ca uşile să se deschidă, o altă bombă plasată în acelaşi tren a explodat, aruncând în aer vagonul trei.
Coşmarul a continuat la ora locală 08.00, în staţia Pozo del Tio Raimundo, în zona de sud-est a capitalei, când alte două bombe au explodat într-un alt tren care venea tot din gara Alcala de Henares. În total, zece bombe au explodat în cele patru trenuri. În afară de cele zece bombe care au explodat, artificierii poliţiei au procedat la explozia controlată a altor trei dispozitive explozive.
Dintre cei 192 de morţi, 41 au fost cetăţeni străini, între care 16 români. Numărul total al persoanelor rănite s-a ridicat la 2.084, potrivit sentinţei din procesul desfăşurat în 2007 la Audienţa Naţională. Dintre răniţi, 171 erau români, potrivit datelor furnizate la 10 martie 2014, de Ministerul spaniol de Interne cu prilejul comemorării a 10 ani de la tragicul eveniment. În cadrul ceremoniei de omagiere, desfăşurată la Opera din Madrid, 11 dintre aceşti români au fost decoraţi cu distincţia Ordinului civil de recunoaştere a victimelor terorismului, potrivit informaţiilor furnizate de către Sonia Ramos Pińeiro, director general al Direcţiei de atenţie şi sprijin pentru victimele terorismului din cadrul Ministerului spaniol de Interne.
***
Autorităţile române au condamnat în termeni fermi actele teroriste ale căror victime au fost oameni nevinovaţi. Acestea s-au implicat din punct de vedere emoţional şi material pentru ajutorarea familiilor românilor ucişi sau răniţi în atentatele de la Madrid.
Premierul de la acea vreme, Adrian Năstase, a participat la slujba comemorativă în memoria victimelor atentatelor din Madrid, desfăşurată la Catedrala metropolitană Almudena, în prezenţa regelui Spaniei, Juan Carlos, şi a reginei Sofia. De asemenea, autorităţile au transmis numeroase mesaje de condoleanţe familiilor victimelor atentatelor de la Madrid.
La slujbele de înhumare ţinute în localităţile de domiciliu ale victimelor, respectiv Crângu, Dracea, Alexandria (Teleorman), Săbăoani (Neamţ), Blaj, Teiuş (Alba), Râmnicu Sărat (Buzău), Târgu Mureş (Mureş), Călan (Harghita), Oradea (Bihor), au participat, pe lângă sute de oameni, reprezentanţi ai autorităţilor locale, prefecţi, primari şi preşedinţi de Consilii Judeţene. Slujbele au fost oficiate, în unele cazuri, de către arhiepiscopi, fiind depuse coroane de flori din partea Guvernului, autorităţilor locale şi centrale. Familiile îndoliate au primit ajutoare băneşti din partea Guvernului, a primăriilor şi chiar din partea unor oameni de afaceri. Drapelul României de pe clădirile unor primării a fost coborât în bernă. Pentru părinţii unui tânăr omorât în atentatele de la Madrid au fost întocmite dosare de ajutor social având în vedere situaţia materială precară a acestora.
***
Procesul celor 29 de suspecţi în cazul atentatelor a început la 15 februarie 2007 la Madrid, fiind cel mai important organizat vreodată în Europa pentru acţiuni teroriste. S-a desfăşurat sub o strictă securitate într-o anexă a Tribunalului antiterorist spaniol, aflat în parcul Casa de Campo, în vestul capitalei spaniole.
Procesul s-a deschis cu interogarea lui Rabei Ousmane Sayed Ahmed, alias "Mohammed Egipteanul", considerat unul dintre "creierele" atentatelor. Marea majoritate a acuzaţilor au fost marocani, delincvenţi ai unui cartier popular din Madrid, convertiţi la Jihad, însă în proces au compărut şi nouă spanioli.
Potrivit acuzării, aceştia au vrut să pedepsească Spania pentru intervenţia sa militară în Irak, decisă de precedentul guvern conservator al lui Jose Maria Aznar.
La încheierea procesului, în 2 iulie 2007, acuzarea a cerut pedepse cu închisoarea, însumând 311.865 de ani pentru toţi cei 28 de acuzaţi, dar legea spaniolă prevede, însă, o limită de 40 de ani de detenţie pentru actele de terorism.
Sentinţa a fost pronunţată la 31 octombrie 2007, fiind citită de magistratul Javier Gomez Bermudez. Dintre cele 29 de persoane puse sub acuzare, opt au fost achitate, restul de 21 fiind condamnate la ani grei de închisoare.
Printre cei condamnaţi s-au numărat marocanul Jamal Zugam - la 42.922 de ani de închisoare - compatriotul acestuia Orman el-Gnaoui - la 42.924 de ani de închisoare şi spaniolul Jose Emilio Suarez Trashorras - la 34.715 ani de închisoare. Presupusul şef al reţelei de terorişti care a pus la cale atentatele, Hassan al-Haski, ca şi membrii acesteia au fost condamnaţi la câte 15 ani, respectiv 12 ani de închisoare, pentru apartenenţă la o organizaţie teroristă, fără să le fie însă dovedită legătura cu atentatele din Madrid. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiţă, editor: Marina Bădulescu, editor online: Anda Badea)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
© 2025 Agenția Națională de Presă AGERPRES
Conținutul acestui site este proprietatea Agenției Naționale de Presă AGERPRES. Este interzisă republicarea sau redistribuirea conținutului fără menționarea sursei.
Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.
Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:
Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.
< | june 2025 | > | ||||
---|---|---|---|---|---|---|
su | mo | tu | we | th | fr | sa |
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
< | july 2025 | > | ||||
---|---|---|---|---|---|---|
su | mo | tu | we | th | fr | sa |
29 | 30 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
27 | 28 | 29 | 30 | 31 | 1 | 2 |