COD GALBEN: 01-06-2025 ora 10 Intre 01 iunie, ora 14 – 01 iunie, ora 20Fenomene vizate se va semnala 01 iunie, ora 14 – 01 iunie, ora 20Fenomene vizate COD GALBEN: 01-06-2025 ora 15 Intre 15:55 si 17:00 se va semnala Averse torențiale care vor acumula 15...25 l/mp, descărcări electrice, intensificări ale vântului, izolat grindină de dimensiuni mici. in Județul Satu Mare; COD GALBEN: 01-06-2025 ora 15 Intre 15:30 si 16:30 se va semnala Averse torențiale care vor acumula 15...25 l/mp, descărcări electrice, intensificări ale vântului, grindină de dimensiuni mici.. in Județul Bihor;

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Casa Capşa, clădire emblemă a Bucureştilor, situată pe Calea Victoriei, la intersecţia cu strada Edgar Quinet, vis-a-vis de Cercul Militar Naţional, este un complex alcătuit dintr-un hotel de cinci stele, restaurant, cofetărie, săli de conferinţă şi saloane private.

 

Originile Casei Capşa datează din anul 1852. În acel an, fraţii Anton şi Vasile Capşa, fiii aromânului Constantin, inaugurează primul lor local, cu firma ''La doi fraţi'', în vechea casă Damari, unde mai târziu s-a construit ''Hôtel de France'', scrie istoricul Constantin C. Giurescu în cartea sa, ''Istoria Bucureştilor din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre'' (Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1966). Un al treilea frate, Grigore Capşa, a învăţat între timp la Paris meşteşugul, pe lângă celebrul Boissier, cunoscut în lumea întreagă prin bomboanele şi prăjiturile sale de ciocolată. Treburile mergând bine, fraţii Capşa se mută în 1868 în casele Slătineanu (pe care le-au şi cumpărat ulterior, în 1871), de pe Calea Victoriei, locul unde a luat fiinţă celebra Casă Capşa.

    

Pe la 1859, cofetăria Capşa anunţa spre vânzare ''36 de sorturi de dulceaţă'' se arată în cartea ''Oraşul Bucureşti. Reşedinţă şi capitală a Ţării Româneşti'' de Dan Berindei (Bucureşti, 1963), care citează ziarul ''Românul'', supliment la nr. 29 din 10/22 martie 1859.

 

În 1881 apare restaurantul ''Capşa'', lângă cofetărie, ''într-o sală destul de mică, dar ai cărei pereţi erau îmbrăcaţi în marmură roşie''. Astfel, marele şi modernul ''Hôtel du Boulevard'' îşi disputa întâietatea, în ce priveşte serviciul şi clientela, cu Hotelul ''Capşa'', care, mai ales prin restaurantul, cofetăria şi cafeneaua sa, ajunge curând o adevărată instituţie a Bucureştilor, centru ''monden'', politic şi literar al capitalei, scrie istoricul Constantin C. Giurescu în ''Istoria Bucureştilor din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre''.

 

Amintind şi alte cofetării renumite ale Bucureştilor din acea perioadă (cofetăriile ''Giovanni'', ''Elefterescu'', ''Fialkovsky'', cofetăria Hotelului ''Bellevue''), Constantin C. Giurescu mai remarcă faptul că ''spre sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul celui de-al XX-lea, continuă din toate acestea numai Cofetăria ''Capşa'', cu renume mereu crescând, prin produsele ei de o rară fineţe şi elegant prezentate''.

 

Colaj foto AGERPRES

Foto 1: Casa Capşa, 1985 / VIOREL LĂZĂRESCU / Arhiva istorică AGERPRES

Foto 2: Casa Capşa, 2019 / SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO


 

În volumul I (care cuprinde perioada 1871-1877) al cărţii sale ''Bucureştii de altădată'', apărută pentru prima dată în perioada interbelică, Constantin Bacalbaşa scria, referitor la cofetăriile din Bucureşti: ''Din toate cofetăriile de pe vremuri n-a mai rămas decât o singură firmă: Casa Capşa. Cofetării de lux pe Calea Victoriei şi pe piaţa Teatrului erau trei: Capşa, Fialkovsky şi Giovanni. (...) Obiceiul vremii era ca toată lumea din elită care rămânea vara în Bucureşti să vie să ia îngheţată la Capşa. Lucrul şic era ca cucoanele să nu se dea jos din trăsură ca să consume la o masă pe trotuar. Cucoanele stăteau în trăsuri înşirate de-a lungul trotuarului şi erau servite acolo, iar la mese stăteau tinerii civili sau ofiţerii şi priveau acea expoziţie de femei tinere şi nostime'' (''Bucureştii de altădată'', vol. I, Editura Eminescu, Bucureşti, 1987).

 

În perioada interbelică, Casa Capsa era cunoscută drept ''cafeneaua scriitorilor şi a artiştilor'', iar aici se dădeau cele mai importante dineuri din Bucureşti, potrivit site-ului www.capsa.ro. Pe la Casa Capşa au trecut de-a lungul timpului numeroase personalităţi ale vieţii culturale sau politice, atât din România cât şi din străinătate.

 

După instaurarea regimului comunist şi naţionalizare, numele Casei Capşa a fost schimbat în ''Cofetăria Bucureşti''.

 

După 1989, Casa Capşa, declarată clădire de patrimoniu, şi-a redobândit vechiul nume şi a fost restaurată, redevenind un local de lux. AGERPRES/ (Documentare - Ruxandra Bratu; redactor Arhiva Foto: Mihaela Tufega; editor: Andreea Onogea, editor online: Ada Vîlceanu)

 

Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.