Bulevardul Gheorghe Magheru şi bulevardul Nicolae Bălcescu (aflate unul în continuarea celuilalt, între Piaţa Romană şi Piaţa Universităţii) fac parte din axa nord-sud a Bucureştiului, axă care apare în proiectele administraţiei locale din secolul al XIX-lea. Acest tronson al axei a reprezentat o soluţie de dublare a Căii Victoriei, axa principală pe această direcţie pentru multă vreme. Dezvoltarea bulevardului a durat mulţi ani, implicând exproprieri, demolări, găsirea unor soluţii pentru proiecte, conform site-ului www.bucurestiivechisinoi.ro.

 

Colaj foto AGERPRES
Foto 1: Bulevardul Magheru din Capitală, 1959 / ANGHEL PASAT / Arhiva istorică AGERPRES
Foto 2: Bulevardul Gheorghe Magheru din Bucureşti, 2019 / RADU TUŢĂ / AGERPRES FOTO

---

Iniţial, bulevardul Gheorghe Magheru a purtat numele lui Take Ionescu. În locul unde în prezent se află una dintre gurile de metrou de la Piaţa Romană (în faţa fostului magazin Leonida) exista un scuar în care se afla statuia lui Take Ionescu. Ulterior, porţiunea cuprinsă între Piaţa Romană şi intersecţia cu strada C.A. Rosetti (unde se află Hotel Lido), a fost redenumită cu numele generalului Gheorghe Magheru, devenind una dintre cele mai cunoscute artere bucureştene, precizează site-ul www.ziarulmetropolis.ro. În continuarea bulevardului Magheru, spre Piaţa Universităţii, se află bulevardul Nicolae Bălcescu.

 

Arhitecţi renumiţi au construit clădiri importante pe bulevardul Magheru, multe dintre ele fiind distruse de cutremure (Blocul Carlton - la cutremurul din 1940, Blocul Casata - la cutremurul din 1977). Altele prezintă risc seismic ridicat şi au primit bulina roşie care avertizează asupra acestui risc. Şi pe bulevardul Nicolae Bălcescu au fost distruse câteva clădiri importante la cutremurul din 1977 - Blocul Scala, Blocul Wilson, Blocul Dunărea).

 

Colaj foto AGERPRES
Foto 1: Bulevardul Magheru din Capitală, 1959 / ANGHEL PASAT / Arhiva istorică AGERPRES
Foto 2: Bulevardul General Gheorghe Magheru din Bucureşti, 2019 / RADU TUŢĂ / AGERPRES FOTO

---

 

Între cele mai cunoscute clădiri de pe acest bulevarde se numărau Restaurantul "Grădiniţa" (unde acum este magazinul unei cunoscute reţele de fast-food), Cofetăria "Casata" (reconstruită după 1977), Casa D.A. Sturdza (unde până în 1990 a fost sediul Casei de cultură a copiilor din sectorul 1, iar în prezent aici funcţionează librăria Cărtureşti), Magazinul "Eva", blocul ONT, Blocul ARO (Cinema Patria) - construit între 1929-1931, Cinema Scala, Teatrul "Constantin Nottara" (clădire construită de inginerul Ciulley, tatăl cunoscutului regizor Liviu Ciulei), Hotel Ambasador, Hotel Lido, Clădirea CICLOP (prima parcare supraetajată, construită în 1928), Blocul Scala şi Blocul Dunărea (reconstruite după 1977), Blocul Wilson (grav avariat la cutremurul din 1977, refăcut ulterior).

 

Colaj foto AGERPRES
Foto 1: Bulevardul Nicolae Bălcescu din Bucureşti (placă fotografică), 1957 / Arhiva istorică AGERPRES
Foto 2: Bulevardul Nicolae Bălcescu din Bucureşti, 2019 / RADU TUŢĂ / AGERPRES FOTO

---

 

"Conceput de edilii oraşului în jurul anului 1900, bulevardul Magheru urma să fie o porţiune a magistralei Nord-Sud, între Piaţa Romană şi Calea Şerban Vodă. Această nouă arteră trebuia să descongestioneze Calea Victoriei, care suporta cea mai mare parte a traficului pe axa Nord-Sud. În preajma Primului Război Mondial se reuşise alinierea şi sistematizarea unei porţiuni cuprinse între Piaţa Universităţii şi strada Ion Câmpineanu (fosta Regală), care a fost denumită bulevardul Ion C. Brătianu. La nord de strada Câmpineanu, până la Piaţa Romană se afla o reţea densă de străzi înguste: Vienei, Jules Michellet, Nicolae Bălcescu etc.", scrie Alexandru Ofrim în cartea "Străzi vechi din Bucureştiul de azi", apărută în 2011, la Editura Humanitas.

 

În perioada 1923-1930, aceste bulevarde, cuprinse între Piaţa Romană şi Piaţa Universităţii, au devenit una dintre cele mai moderne artere bucureştene. Au fost construite de o parte şi de alta clădiri cu 10 etaje, mai precizează Alexandru Ofrim în cartea amintită. "Bulevardul nu a avut un aspect unitar, datorită faptului că aceste construcţii moderne coexistau cu vechi case boiereşti şi locuri virane. Partea centrală a bulevardului era strangulată de diverse case, ai căror proprietari influenţi nu s-au lăsat expropriaţi. Bulevardul a primit înfăţişarea actuală abia după 1950, când a fost demolat acest perimetru, realizându-se o circulaţie fluentă între Piaţa Romană şi Universitate. Cu această ocazie a fost demolată şi frumoasa clădire a Muzeului Simu, construită în stil neoclasic după modelul Erehteionului din Atena", se mai arată în cartea "Străzi vechi din Bucureştiul de azi". Pe locul muzeului au fost ridicate cele două blocuri care la parter aveau magazinul "Eva" şi sediul ONT (Oficiul Naţional de Turism).    

 

Colaj foto AGERPRES
Foto 1: Bulevardul Magheru din Bucureşti (placă fotografică), 1956 / Arhiva istorică AGERPRES
Foto 2: Bulevardul Nicolae Bălcescu din Bucureşti, 2019 / RADU TUŢĂ / AGERPRES FOTO

---

  

Blocul Scala, situat la intersecţia străzii C. A. Rosetti cu bulevardele Bălcescu şi Magheru reprezenta o emblemă a şcolii interbelice de arhitectură de la noi. Denumirea a primit-o de la cinematograful "Scala" (devenit apoi "Republicii", iar ulterior revenind la denumirea iniţială), aflat în vecinătate. La parterul blocului era cofetăria "Scala". După cutremurul din 1977, în locul lui a fost construit alt imobil, iar autorităţile de la acea vreme au mai demolat câteva case pe strada Rosetti si una pe bulevardul Bălcescu, pentru a construi un bloc şi acolo.

 

Blocul Wilson, aflat la intersecţia dintre bulevardul Bălcescu şi fosta stradă Wilson (azi Dem. I. Dobrescu), a fost inaugurat în 1933, arhitect fiind State Baloşin. Construcţia a fost finanţată de Compania Creditul Agricol şi făcea parte din avangarda art deco a oraşului, printre primele edificii înalte de pe axa Universitate-Romană. Mai ales colţul era spectaculos, amintea de arhitectura americană a epocii, conform site-ului www.bucurestiivechisinoi.ro.

 

Colaj foto AGERPRES
Foto 1: Bulevardul Bălcescu din Capitală, 1958 / ARMAND ROSENTHAL / Arhiva istorică AGERPRES
Foto 2: Bulevardul Nicolae Bălcescu din Bucureşti, 2019 / RADU TUŢĂ / AGERPRES FOTO

---

 

Blocul Dunărea era o construcţie modernistă situată între Biserica Enei (dispărută între timp) şi Facultatea de Arhitectură, vizavi de fostul maidan al Primăriei (actualul amplasament al Teatrului Naţional), precizează site-ul amintit.

 

Colaj foto AGERPRES
Foto 1: Vedere spre bulevardul Bălcescu dinspre strada Batiştei din Capitală, 1958 /  ARMAND ROSENTHAL / Arhiva istorică AGERPRES
Foto 2: Vedere spre bulevardul Nicolae Bălcescu dinspre strada Batiştei, 2019 / RADU TUŢĂ / AGERPRES FOTO

---

 

Salla Dalles, situată pe bulevardul Nicolae Bălcescu, poartă numele unei importante familii din Bucureştiul secolelor XIX-XX şi la acea vreme reprezenta un loc reprezentativ pentru viaţa culturală a capitalei, potrivit site-ului metropotam.ro. Aici se organizau, în perioada interbelică, expoziţii, conferinţe, cursuri iar numele Fundaţiei Dalles e legat de personalităţi importante ale culturii - Mircea Vulcănescu, Ştefan Luchian sau George Enescu.

 

Fundaţia Dalles a apărut în 1932, prin voinţa Elenei Dalles, ultima reprezentantă a familiei. A murit în 1921 şi a lăsat Academiei Române, prin testament, întreg imobilul din strada I.C. Brătianu nr. 12 (actualul bulevard Nicolae Bălcescu), în scopul fondării unei Universităţi în memoria fiului său, Ioan. Acolo s-a construit o clădire mare, frumoasă care putea găzdui expoziţii de pictură, sculptură, arhitectură. Clădirea a fost construită în 1932, după planurile arhitectului Horia Teodoru, şi a fost inaugurată printr-o expoziţie cu lucrări ale unor importanţi pictori români - Grigorescu, Luchian şi Andreescu. Ulterior, clădirea interbelică a fost inclusă într-un bloc comunist, lăsând foarte puţin să se vadă din ce a fost odată, precizează metropotam.ro.

 

Colaj foto AGERPRES
Foto 1: Bulevardul Nicolae Bălcescu din Bucureşti (placă fotografică), 1957 / Arhiva istorică AGERPRES
Foto 2: Bulevardul Nicolae Bălcescu din Bucureşti, 2019 /  RADU TUŢĂ / AGERPRES FOTO

---

    

În multe dintre intersecţiile importante, care la acea vreme nu erau semaforizate automat, agenţii de circulaţie aveau posturi fixe, numite popular "borcane" (nişte cabine cilindrice pentru miliţienii care operau manual schimbarea culorilor semafoarelor). "Borcanele" au fost montate pe la mijlocul anilor '50, iar spre jumătatea anilor '70 au dispărut, arată site-ul www.bucurestiivechisinoi.ro.

 

Până în 1964, pe axa Nord-Sud (bulevardele Ana Ipătescu - actual Lascăr Catargiu, Gheorghe Magheru, Nicolae Bălcescu, 1848 - actual Brătianu) circulau tramvaie, arată site-ul www.simplybucharest.ro.AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, redactor Arhiva foto: Vlas Ruşeanu, Elena Bălan, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Ada Vîlceanu)