Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

La 9 februarie 1934, reprezentanţii României, Iugoslaviei, Greciei, Turciei au semnat, la Atena, Pactul Înţelegerii Balcanice, prin care statele semnatare îşi garantau mutual securitatea frontierelor balcanice.

Pactul Înţelegerii Balcanice a fost semnat de miniştrii Afacerilor Străine ai României - Nicolae Titulescu, Turciei - Tewfik Rustu-Aras, Iugoslaviei - B. Jevtic şi Greciei - Demetrios Maximos. Pactul era deschis participării oricărei ţări balcanice.(''Politica externă a României. Dicţionar cronologic'', Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986).

''Nicolae Titulescu, ministrul de externe al României, a fost unul dintre puţinii bărbaţi de stat europeni care şi-a dat seama de valoarea politică a unor înţelegeri regionale, capabile să se opună cu eficienţă tentativelor revizioniste. Viziunea unei Europe centrale şi sud-estice unite în acest scop l-a determinat să urmeze, pas cu pas, un drum politic bine precizat. Securitatea României, menţinerea integrităţii ei teritoriale ridicau necesitatea ca acest stat să ia iniţiativa unor acţiuni care s-au dovedit a fi utile atât Europei centrale, cât şi Balcanilor'', arată istoricul Eliza Campus în lucrarea sa ''Mica Înţelegere'' (Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1968).

În octombrie 1933, Nicolae Titulescu a făcut o vizită la Ankara, unde i s-a făcut o primire excelentă, fiind semnat cu acest prilej, la 17 octombrie 1933, un tratat de amiciţie, de arbitraj şi de conciliaţiune. Prin încheierea acestui tratat s-a constituit - aşa cum a arătat N. Titulescu - ''fundamentul natural al unei întregi politici de organizare a păcii, într-o regiune a Europei care părea foarte ameninţată''. După succesul repurtat la Ankara, Titulescu a vizitat Atena, pentru a lega şi mai mult relaţiile dintre Grecia şi România, iar în lunile următoare a urmat o vie activitate diplomatică (Eliza Campus, ''Mica Înţelegere'').

Tot în octombrie 1933, Nicolae Titulescu a efectuat o vizită şi în Bulgaria, cu intenţia de a realiza o apropiere între toate statele balcanice. Convorbiri au avut loc şi cu ocazia vizitei efectuate în România, în ianuarie 1934, de regele Boris al Bulgariei, însoţit de primul-ministru N. Muşanov. Bulgaria nu a acceptat însă, în cele din urmă, să adere la Pactul Înţelegerii Balcanice.

Crearea Înţelegerii Balcanice a fost una dintre problemele-cheie discutate şi la sesiunea Consiliului Permanent al ''Micii Înţelegeri'' din 22-23 ianuarie 1934, de la Zagreb.

Pactul Înţelegerii Balcanice - o nouă organizaţie antirevizionistă, destinată să asigure pacea, statu quo-ul şi securitatea în Balcani - a fost semnat la 9 februarie 1934. Potrivit acestuia, statele semnatare ''îşi garantează mutual securitatea frontierelor balcanice'' şi ''îşi luau obligaţia de a nu întreprinde nici o acţiune politică faţă de alt stat balcanic nesemnatar al Pactului fără avizul mutual prealabil al celorlalţi semnatari şi de a nu lua nici o obligaţie faţă de oricare alt stat balcanic fără cunoştinţa prealabilă a celorlalte părţi'' (''Istoria României în date'', Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003).

În Protocolul anex, care făcea parte din Pact, se menţiona, între altele: Pactul ''nu este îndreptat împotriva nici unei puteri. Scopul său este de a garanta securitatea frontierelor balcanice împotriva oricărei agresiuni din partea unui stat balcanic''; părţile vor încheia convenţii ''apropiate scopurilor urmărite prin Pact''; Pactul este un instrument defensiv, el nu se aplică în cazul în care unul dintre semnatari este agresor conform art.2 din Convenţiile de la Londra; menţinerea ordinei teritoriale în Balcani ''este definitivă pentru semnatari''. (''Politica externă a României. Dicţionar cronologic'', Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986).

Pactul a intrat în vigoare în momentul semnării. România a ratificat Pactul Înţelegerii Balcanice la 16 iunie 1934.AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Marina Bădulescu, editor online: Ady Ivaşcu)

Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.