Piaţa Naţiunilor Unite, situată la intersecţia dintre Bulevardul Naţiunile Unite, Calea Victoriei şi Splaiul Independenţei, s-a numit, după anii '50 şi până în anii '80, Piaţa Operetei, întrucât acolo exista sediul Teatrului de Operetă. Piaţa era cunoscută şi sub denumirea Piaţa Senatului.

Fosta Operetă (înfiinţată ca instituţie în 1950) a fost demolată în 1986 de preşedintele Nicolae Ceauşescu, în vederea construirii ansamblurilor de clădiri care urmau să alcătuiască Centrul Civic al capitalei. Pe locul vechii Operete, în prezent se află unul dintre "gemenii" Sitraco (cel din dreapta).  

În anii '20, au fost construite cele două blocuri cu gloriete care au rămas simbolice pentru zona Pieţei Operetei: Agricola foncieră, pe Calea Victoriei nr. 2, proiectată de arh. Paul Smărăndescu şi Societatea de asigurări Adriatica-Trieste, situată pe Splaiul Independenţei 1, proiectată de arh. Petre Antonescu. Ambele clădiri au statut de monument istoric, potrivit site-ului www.bucurestiivechisinoi.ro.

Colaj foto AGERPRES
Foto 1 - Piaţa Operetei din Bucureşti (placă fotografică, 1949)/Arhiva istorică AGERPRES
Foto 2 - Blocul Adriatica din Piaţa Naţiunile Unite (2018)/RADU TUTA / AGERPRES FOTO

Piaţa Operetei s-a numit şi Piaţa Senatului, deşi Senatul nu a funcţionat niciodată în zonă. Pe locul în care era Palatul Cantacuzino-Brâncoveanu - clădire care în anul 1912, aflată în ruină, a intrat în proprietatea statului şi a fost demolată - urma să fie ridicat Palatul Senatului României. A fost vorba, însă, doar de un proiect care nu a fost finalizat.

La sfârşitul anilor '20, Sala de Tir şi Gimnastică din Piaţa Senatului a fost modificată şi a devenit Teatrul "Regina Maria", iar din 1950, a devenit sediul Operetei. Teatrul de Stat de Operetă a fost inaugurat în 7 noiembrie 1950, cu premiera "Vânt de libertate" de Isaak Dunaevski, şi a funcţionat în clădirea de pe Splai până în 1986, când imobilul a fost demolat, în cadrul planurilor de urbanism ale lui Nicolae Ceauşescu, conform site-ului www.opereta.ro/istoric.

Colaj foto AGERPRES
Foto 1 - Piaţa Operetei din Bucureşti (placă fotografică, 1949)/Arhiva istorică AGERPRES
Foto 2 -  Piaţa Naţiunile Unite; vedere spre Calea Victoriei (2018)/ RADU TUTA / AGERPRES FOTO

La sfârşitul anilor '50, pe fundaţia proiectului nefinalizat al Palatului Senatului, a fost ridicat blocul turn "Gioconda" (17 etaje) - un ansamblu de locuinţe cu spaţii comerciale la parter, proiectat de arh. Constantin Moşinschi, precizează site-ul www.bucurestiivechisinoi.ro.

Colaj foto AGERPRES
Foto 1 - Blocul "Gioconda" din Piaţa Operetei din Bucureşti (placă fotografică, 1962)/Arhiva istorică AGERPRES
Foto 2 - Blocul "Gioconda" din Piaţa Naţiunilor Unite (2018)/CRISTIAN DURLECI / AGERPRES FOTO

Referindu-se la lucrările planificate pentru construcţia Palatului Senatului, istoricul Artistide Ştefănescu spune, în cartea "Bucureştii anilor '30": "În 1935 era prezentat publicului chiar planul clădirii cu faţada principală. Din păcate, lucrările nu au fost niciodată terminate, iar după cel de-al Doilea Război Mondial, pe locul fundaţiilor rămase s-a ridicat blocul 'Gioconda' ".

Colaj foto AGERPRES
Foto1 -  Piaţa Operetei din Bucureşti (placă fotografică, 1953)/Arhiva istorică AGERPRES
Foto 2 -  Blocul Adriatica din Piaţa Naţiunile Unite (2018)/ RADU TUTA / AGERPRES FOTO

Tot după un proiect al arhitectului Moşinschi, a fost construit şi blocul cu portic de pe Calea Victoriei nr. 1, cu coloane la parter, în spatele căruia se afla o altă societate agricolă, în blocul Prager, lângă Palatul CEC. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, redactor Arhiva Foto: Vlad Ruşeanu, editor: Andreea Onogea, editor online: Andreea Lăzăroiu)