COD GALBEN: 24-06-2025 ora 10 Intre 24 iunie, ora 10 – 25 iunie, ora 10 se va semnala caniculă și disconfort termic COD GALBEN: 24-06-2025 ora 10 Intre 25 iunie, ora 10 – 26 iunie, ora 10 se va semnala val de căldură, caniculă și disconfort termic COD GALBEN: 24-06-2025 ora 14 Intre 14:45 si 15:30 se va semnala Averse torențiale care vor acumula 15...25 l/mp, descărcări electrice, intensificări ale vântului, grindină. in Județul Suceava, Județul Iaşi; COD GALBEN: 24-06-2025 ora 14 Intre 14:15 si 15:15 se va semnala Averse torențiale care vor acumula 15...25 l/mp, descărcări electrice, intensificări ale vântului, grindină. in Județul Botoşani, Județul Suceava, Județul Iaşi; COD GALBEN: 24-06-2025 ora 13 Intre 13:35 si 17:00 se va semnala Intensificări ale vântului cu viteze la rafală de 50...65 km/h. in Zona joasă a județului Alba , respectiv zona localităților, Zona depresionară a județului Braşov , respectiv zona localităților, Județul Sibiu;
Drama în trei acte "Citadela sfărâmată", scrisă de Horia Lovinescu în 1955, prezintă drama unei familii burgheze care se adaptează cu greu situaţiei de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial şi preluării puterii de către comunişti, conform site-ului cinemaraton.ro.
"Citadela sfărâmată" este una dintre piesele lui Lovinescu axate pe problematica familiei şi a raporturilor dintre generaţii. Citadela este reprezentată de clanul familial burghez, care este prezentat ca "un edificiu fără fundaţie, zguduit nu numai de revoluţie, ci şi de contradicţii din interior", potrivit site-ului www.romlit.ro. Atmosfera este descrisă prin "oameni şterşi, care nu fac nimic, lipsă de orizont, drame consumate în tăcere".
"Personajele cele mai clar configurate sunt Grigore Dragomirescu, un mic-burghez sclerozat care ţine la 'onoarea lui de familist', fiul său, Matei, un prestidigitator al cuvintelor şi, mai ales, bunica lui Matei, femeia-savant - singurul personaj cu umor din teatrul lui Horia Lovinescu. 'Bunica' e o Domnica citadină, mai energică şi mai simpatică decât toţi urmaşii ei, care priveşte cu maliţie, dar şi cu duioşie scufundarea corabiei lui Noe", spunea criticul şi istoricul literar Alex Ştefănescu, conform site-ului amintit.
Dezintegrarea familiei, provocată de transformările sociale şi de conflictele care o macină din interior şi care nu pot fi soluţionate fără a face victime, face din "Citadela sfărâmată" o piesă-document a unor timpuri tulburi din societatea românească. Personajul Matei este satirizat ca un mistic decadent, cu alură fermecătoare, dar călcată în picioare de noile vremuri.
Pentru piesa "Citadela sfărâmată", dramaturgul Horia Lovinescu a primit Premiul de Stat.
La puţin timp după ce a fost scrisă, piesa a fost ecranizată. Filmul, a cărui premieră a avut loc în 1957, regizat de Marc Maurette şi Haralambie Boroş, i-a avut în rolurile principale pe actorii Marcela Rusu, György Kovács şi Ion Finteşteanu. Scenariul a fost semnat de Horia Lovinescu, Ion Daniel, Haralambie Boroş, Marc Maurette, iar muzica a fost compusă de Leon Klepper, precizează site-ul imdb.com.
Din distribuţia filmului au mai făcut parte Zoe Anghel Stanca, Niki Atanasiu, Virgil Popovici, Nataşa Alexandra, Ana Luca, Septimiu Sever, Petre Gheorghiu, Maria Cupcea, Genoveva Preda.
În 28 octombrie 1965, a avut loc premiera piesei la Teatrul de stat "Fani Tardini" din Galaţi, conform site-ului http://www.fanitardini.ro.
Regizorul Mihai Berechet a pus în scenă piesa la Teatrul Nottara în 1984.
Au fost realizate şi două variante de teatru de televiziune cu această piesă, una în regia Olimpiei Arghir (1980), iar alta în regia lui Călin Florian, potrivit filmărilor de pe canalul youtube.
Criticul Tudor Vianu scria: "'Citadela sfărâmată', întemeindu-se pe observarea realităţii contemporane, dădea autorului posibilitatea să zugrăvească un tablou de moravuri, cu tipuri şi conflicte uşor de recunoscut în jurul nostru. (...) Observatorul realist al societăţii contemporane a făcut deci loc unui dramaturg cerebral, pentru care conflictele se desfăşoară mai degrabă între ideile întâmpinate de personajele sale decât între oameni urmăriţi în împrejurările concrete ale vieţii lor. (...) Simbolismul generalizator al personajelor, înfăţişate printr-una singură din trăsăturile lor de caracter, prezentarea lor în reacţiunea tipică faţă de acelaşi eveniment înrudesc (...) drama lui Horia Lovinescu cu moralităţile medievale sau ale epocii următoare". (''Dicţionarul general al literaturii române'', Ed. Univers Enciclopedic, 2005).
***
Dramaturgul Horia Lovinescu s-a născut la Fălticeni, judeţul Suceava, la 28 august 1917. A făcut şcoala primară şi Liceul ''Nicu Gane'' (1932-1936) în localitatea natală, scrie ''Dicţionarul general al literaturii române'' (Ed. Univers Enciclopedic, 2005). A urmat, apoi, cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1942. Şi-a luat doctoratul la Iaşi, în 1946, cu o teză despre poezia lui Arthur Rimbaud, premiată la cenaclul Sburătorul şi publicată abia în 1981.
În 1953 a debutat la ''Viaţa românească'', cu piesa ''Lumina de la Ulmi'' (piesă în trei acte, şase tablouri), care a fost pusă în scenă în acelaşi an (premiera 23 decembrie) la Teatrul Municipal din Bucureşti şi a fost distinsă cu Premiul de Stat. A urmat o perioadă de intensă activitate. A scris piese de succes pentru marile teatre, dar şi pentru teatrele de amatori, scenarii radiofonice şi de film sau a făcut traduceri din dramaturgia străină.
Bun cunoscător al teatrului, având gusturi şi opinii consolidate, Horia Lovinescu a abordat o problematică general umană într-o retorică diversificată, urmărind îndeosebi reacţiile conştiinţei în situaţii confuze: "Hanul de la răscruce" (piesă în trei acte, 1957), "Surorile Boga" (piesă în trei acte, 1959), "Moartea unui artist" (dramă în două părţi, 1965), ''Petru Rareş'' (1967), "Jocul vieţii şi al morţii în deşertul de cenuşă" (1968), "Şi eu am fost în Arcadia" (1971), ''Paradisul'' (1974) etc., arată ''Dicţionarul scriitorilor români'' (Editura Fundaţiei Culturale Române, 1998).
Opera dramatică a dramaturgului a fost reeditată în volume succesive, reunite sub acelaşi titlu - "Teatru" - în 1963, 1967, 1971, 1973 (I-II) şi 1978 (I-II). Lovinescu a abordat cu egal interes drama (''Citadela sfărâmată'', ''Moartea unui artist''), melodrama (''O întâmplare'', ''Al patrulea anotimp''), drama istorică (''Petru Rareş''), dar şi apologul (cum consideră Tudor Vianu ''Hanul de la răscruce''), comedia poliţistă (''O casă onorabilă''), tragedia poliţistă (''Omul care a văzut moartea'', văzută astfel de Radu Popescu), poemul dramatic (''Omul care şi-a pierdut omenia''), piesa-eseu (''Autobiografie'').
Scriitorul a fost preocupat intens, în ultima parte a vieţii sale, de meditaţia filosofică, preluând în manieră modernă unele mituri şi motive universale în ''Moartea unui artist'', ''Paradisul'' şi mai cu seamă în ''Jocul vieţii şi al morţii în deşertul de cenuşă'', unde simboluri arhaice au fost reinterpretate din perspectiva unei experienţe existenţiale şi istorice premonitorii.
Dramaturgia lui Horia Lovinescu însumează zece piese mari şi o duzină de piese într-un act. A fost mult jucată nu numai pe scenele teatrelor româneşti, dar şi în Franţa, Germania, Ungaria, Bulgaria, Cehoslovacia, fosta URSS, China, SUA. Acest fapt a ilustrat poate cel mai bine tipologia şi conflictele epocii comuniste într-o modalitate teatrală care a încercat să depăşească, însă, realismul primar, critic sau socialist, prin moralism, proiecţii simbolice, mitice şi folclorice.
Dintre scrierile sale amintim: "Citadela sfărâmată" (1955), ''Oaspetele din faptul serii'' (1955), ''Revederea'' (1962), "Petru Rareş" (dramă istorică, 1967, premiera pe 22 aprilie), ''Al patrulea anotimp'' (1969), ''Maria'' (1970), "Paradisul" (1974), ''Adolescentul'' (1977), ''Patima fără sfârşit'' (1977), ''Rimbaud'' (1981), ''Noaptea umbrelor. Oraşul viitorului. Karamazovii'' (1983), ''Negru şi roşu'' (1984).
A tradus din: Mihail Şatrov, ''În numele revoluţiei'' (Bucureşti, 1959, în colaborare cu Nadia Lovinescu); M. Sizova, ''Mica balerină'' (Galina Ulanova) (Bucureşti, 1961, în colaborare cu Nadia Lovinescu); Andrei Veiţler, Alexandr Mişarin, ''Cântecul vântului'' (Bucureşti, 1961, în colaborare cu Nadia Lovinescu).
Horia Lovinescu a semnat şi scenariile filmelor "Meandre" (1966) şi "Bancnota de 100 de lei" (1973).
Ca director al Teatrului "C.I. Nottara" (1960-1983), a reuşit să ridice prestigiul acestei instituţii şi a condus turnee în Danemarca, Finlanda, Franţa, R. F. Germania, Grecia, Portugalia etc. A fost ales de mai multe ori în conducerea Uniunii Scriitorilor; în ultimii ani ai vieţii a fost vicepreşedinte al secţiei române a PEN-Club.
A fost decorat cu Ordinul ''Meritul Cultural'', Ordinul Muncii, Ordinul ''Steaua Republicii'' şi i s-au acordat numeroase premii: Premiul de Stat pentru ''Citadela sfărâmată'' (1955), Premiul Uniunii Scriitorilor şi Premiul "I.L. Caragiale" al Academiei Române pentru ''Şi eu am fost în Arcadia'' (1971), Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (1978) ş.a.
Dramaturgul Horia Lovinescu a murit la 16 septembrie 1983. AGERPRES (Documentare - Marina Bădulescu, Horia Plugaru; editor: Ruxandra Bratu, editor online: Anda Badea)
În imagine: Regizorul Mihai Berechet, care a pus în scena piesa la teatrul Nottara în 1984.
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
© 2025 Agenția Națională de Presă AGERPRES
Conținutul acestui site este proprietatea Agenției Naționale de Presă AGERPRES. Este interzisă republicarea sau redistribuirea conținutului fără menționarea sursei.
Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.
Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:
Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.
< | june 2025 | > | ||||
---|---|---|---|---|---|---|
su | mo | tu | we | th | fr | sa |
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
< | july 2025 | > | ||||
---|---|---|---|---|---|---|
su | mo | tu | we | th | fr | sa |
29 | 30 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
27 | 28 | 29 | 30 | 31 | 1 | 2 |