Filmul istoric "Fraţii Jderi", regizat de Mircea Drăgan, a avut premiera în 1974. Filmul este inspirat din trilogia cu acelaşi nume a lui Mihail Sadoveanu, scenariul fiind scris după primul volum al acesteia, "Ucenicia lui Ionuţ" (apărută în 1935), potrivit site-ului cinemagia.ro.
Structurat în două părţi, filmul "Fraţii Jderi" se află pe locul 20 în topul celor mai vizionate film româneşti din toate timpurile, conform Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România.
Din distribuţia peliculei "Fraţii Jderi" fac parte nume mari ale teatrului şi filmului românesc - Gheorghe Dinică, Florin Piersic, Jean Constantin, Dem Rădulescu, Sebastian Papaiani, Iurie Darie, Draga Olteanu Matei, Puiu Călinescu, Maria Ploae, Colea Răutu, Ernest Maftei, George Motoi, Gheorghe Cozorici, Vasilica Tastaman, Emanoil Petruţ, Carmen Stănescu, Alexandru Giugaru, Ştefan Velniciuc, George Calboreanu, Geo Barton, Marcel Anghelescu, Valeria Ogăşanu.
Prima parte a filmului începe cu sosirea lui Ştefan cel Mare (Gheorghe Cozorici), domnul Moldovei, la 21 mai 1469, la hramul Mănăstirii Neamţ. La masa organizată la stăreţie, după slujba religioasă, tânărul Ionuţ (Sebastian Papaiani), fiul cel mic al comisului Manole Păr Negru (Geo Barton) i se prezintă domnului, care îi porunceşte să meargă la Curtea Domnească din Suceava, împreună cu fratele său, vistiernicul Cristea (Florin Piersic), şi cu soţia acestuia din urmă, Candachia (Ioana Drăgan).
Foto: (c) MIRCEA CARARAT/Arhiva istorică AGERPRES
Actorul Gheorghe Cozorici, interpretul rolului Ştefan cel Mare în filmul "Fraţii Jderi", 1981
Comisul Manole Păr Negru era omul de încredere al lui Ştefan cel Mare şi era căsătorit cu jupâneasa Ilisafta (Sandina Stan), cei doi având cinci fii - Nicoară, care se călugărise cu numele de Nicodim (Emanoil Petruţ), Damian, negustor la Liov (George Motoi), Simion (Iurie Darie), vistiernicul Cristea (Florin Piersic) şi tânărul Ionuţ. (Sebastian Papaiani). Comisul avea grijă de herghelia domnească de la Timiş, unde se afla calul Catalan, adus din Spania, pe care încăleca voievodul atunci când pleca la luptă.
Ajuns la curtea domnească, Ionuţ intră în slujba lui Alexăndrel (Ştefan Velniciuc), fiul voievodului, care îi mărturiseşte lui Ionuţ că este îndrăgostit de jupâniţa Nasta (Valeria Ogăşanu), fiica jupânesei Tudosia (Carmen Stănescu). Cei doi merg împreună la conacul unde locuia jupâniţa Nasta, dar aceasta se îndrăgosteşte de Ionuţ.
O solie tătărască de la hanul Mengli Ghirai îl anunţă pe Ştefan cel Mare că războinicul tătar Mamac a pornit cu oaste spre Lehia. Cum Mamac acţiona la porunca sultanului Mahomed Cuceritorul, Ştefan ce Mare îşi dă seama că turcii urmează să atace Moldova şi trimite două solii: boierii Stanciu şi Pascu merg să-l vestească pe craiul Cazimir al IV-lea al Poloniei de atacul tătarilor, iar vistiernicul Cristea este trimis în solie la Veneţia pentru a solicita sprijin.
Foto (c): SANDA BRUMARESCU/Arhiva istorică AGERPRES
Actorul Colea Răutu, interpretul rolului Gogolea în filmul "Fraţii Jderi", 1998.
Negustorul Damian îi aduce tatălui său vestea că boierii Mihu şi Agapie, fugari în Polonia, l-au plătit pe Grigore Gogolea (Colea Răutu) pentru a fura calul Catalan.
Partea a doua a filmului îl prezintă pe Damian Jder întorcându-se de la Liov cu 40 de care cu pulbere pentru oastea Moldovei. El îl anunţă pe Ştefan cel Mare că regele Poloniei nu-i va trimite sprijin împotriva turcilor, crezând că oastea otomană va veni numai asupra Moldovei. Damian se duce la Timiş şi-l anunţă pe tatăl său că banda de tâlhari a lui Gogolea a încercat să-l înjunghie pe Catalan, considerat calul norocos al voievodului. Gogolea este prins de comisul Manole, de fiii şi de slujitorii săi. Pentru a scăpa, Gogolea îi spune comisului că boierul Mihu l-a tocmit pentru două treburi: pe lângă înjunghierea calului, tâlharii urmează să-l răpească pe Alexăndrel Vodă, pentru ca domnul să-i dea în schimb averile poprite din Moldova.
Jupâniţa Nasta îi mărturiseşte lui Ionuţ că-l iubeşte şi că nişte trimişi de la rudele lor din Lehia au început să o viziteze pe mama sa. În ultimele zile au trecut hangiul Iohan, care pleca în Lehia, precum şi trei neguţători de ceară de la Liov, care au vorbit cu jupâneasa Tudosia. Ionuţ reuşeşte să afle de la Iohan că în acea noapte s-a pus la cale prinderea lui Alexăndrel. Ionuţ pleacă în grabă şi-l ia de la conac pe fiul domnitorului, dar sunt urmăriţi de o ceată mare de tâlhari. Ionuţ şi Alexăndrel sunt salvaţi de ceilalţi fraţi Jderi, care îl prinseseră şi îl legaseră pe Gogolea.
La scurt timp, năvălesc tătarii, iar Ştefan cel Mare porunceşte ca femeile, copiii şi vitele să se refugieze în pădurile de la hotar, iar bărbaţii să se ducă în taberele de oşti. Tătarii îi ucid pe oamenii din satele pe unde trec şi dau foc caselor, fură animalele. Ei sunt încolţiţi de oastea moldovenească într-o vale. Înainte de luptă, domnul îl acuză pe Ionuţ Jder că a pus în primejdie viaţa lui Alexăndrel şi consideră că ar trebui să i se taie capul, dar îl iartă. De asemenea, domnul cere ca jupâneasa Tudosia şi jupâniţa Nasta să fie aduse pentru a fi judecate, dar află că tătarii au ars conacul acestora şi le-au dus pe cele două în robie. După lupte înverşunate, oastea lui Ştefan cel Mare învinge tătarii, Ionuţ îl prinde pe fiul hanului Mamac şi pleacă în urmărirea tătarilor pentru a o salva pe jupâniţă.
Foto: (c) SORIN LUPŞA/Arhiva istorică AGERPRES
Actorul Sebastian Papaiani, interpretul rolului Ionuţ Jder în filmul "Fraţii Jderi", 1990.
Tătarii care au supravieţuit luptei sunt trimişi la moarte de voievodul Ştefan, ca şi fiul hanului. Comisul Manole şi fiii lui îi cer voievodului să-i lase să plece după Ionuţ, iar Ştefan cel Mare încuviinţează.
După cinci ani de la lupta cu tătarii, fraţii Jderi se bucurau tot mai mult de încrederea domnului, Ionuţ intrând în rândul slujitorilor domneşti. La curtea domnească soseşte o solie a sultanului Mahomed al II-lea, care îi cerea lui Ştefan cel Mare să aducă personal la Înalta Poartă tributul din ultimii doi ani, să cedeze turcilor cetăţile Chilia şi Cetatea Albă de pe ţărmul Mării Negre şi să renunţe la alianţele cu vecinii săi, cu Papa de la Roma şi cu veneţienii. Voievodul răspunde că Moldova vrea să trăiască în pace cu toţi vecinii săi, dar se va apăra în cazul în care ţara va fi în primejdie. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Doina Lecea, editor online: Irina Giurgiu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
© 2025 Agenția Națională de Presă AGERPRES
Conținutul acestui site este proprietatea Agenției Naționale de Presă AGERPRES. Este interzisă republicarea sau redistribuirea conținutului fără menționarea sursei.
Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.
Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:
Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.