COD GALBEN: 18-05-2025 ora 10 Intre 18 mai, ora 12 – 18 mai, ora 21 se va semnala intensificări ale vântului, instabilitate atmosferică temporar accentuată COD GALBEN: 18-05-2025 ora 21 Intre 21:00 si 00:00 se va semnala Intensificări ale vântului cu viteze la rafală de 90...100 km/h. in Județul Cluj , zona de munte de peste 1800 m;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Seria Mărgelatu cuprinde şase filme istorice de aventuri, apărute în perioada 1980-1987, regizate de Doru Năstase, Gheorghe Vitanidis şi Mircea Moldovan, iar rolul titular este interpretat de actorul Florin Piersic.

"Masca de argint", al patrulea film din seria "Mărgelatu", a apărut în 1985, în regia lui Gheorghe Vitanidis. Acţiunea filmului se petrece în Muntenia, în perioada de dinaintea Revoluţiei de la 1848. După răzmeriţa de la finalul filmului "Misterele Bucureştilor", Buză de Iepure este înmormântat de Agatha Slătineanu, Mărgelatu se află închis în temniţa domnească, iar Agatha (Marga Barbu) a fost surghiunită temporar la Mănăstirea Cernica. Dar Buză de Iepure nu a murit, el a scăpat din sicriu şi este iar liber. "Frăţia" apelează la el, la Oseacă (Mihai Mereuţă), precum şi la circul Tivoli al "profesorului" Aurică (Jean Constantin), pentru a realiza evadarea lui Mărgelatu din închisoare. Pretextând că aduce fân pentru caii închisorii, Oseacă este lăsat să intre în curtea închisorii cu un car de fân. În acelaşi moment, circul aflat lângă zidurile închisorii prezintă un număr al "omului-ghiulea" în care Buză de Iepure este catapultat de un tun peste zidul închisorii, drept în carul cu fân al lui Oseacă. Buză de Iepure intră în închisoare, eliberează deţinuţii şi pe Mărgelatu şi fug ascunşi în carul cu fân, conform unei prezentări a filmului de pe site-ul www.icr.ro.

În închisoare, Mărgelatu auzise de la un boier pe nume Hargot (Vasile Niţulescu), care fusese acuzat că a încercat să-l răstoarne pe domnitorul Gheorghe Bibescu (Ion Besoiu). Boierul moştenise de la înaintaşii săi bijuterii, potire şi icoane de aur. Aurul fusese turnat în lingouri şi îngropat în mina de la Baia de Aramă. De existenţa acestei comori nu ştia decât verişorul său, boierul Vâlcu (Marin Moraru). Boierul Hargot le spune celor întemniţaţi să ia legătura cu boierul Vâlcu şi să-i spună acestuia să dea tot aurul pentru a sprijini cauza Frăţiei, apoi moare.

În acelaşi timp, domnitorul Bibescu propune în Obşteasca Adunare să se concesioneze minele de aur ale Ţării Româneşti către Serge Troianoff (Alexandru Repan), bancher la Sankt Petersburg. La presiunea domnitorului, Obşteasca Adunare îşi dă acceptul. În timpul unui banchet oferit de Troianoff, în care Agatha primeşte trăsura bancherului pentru a fi dusă acasă, are loc un conflict în care sunt împuşcaţi doi oameni. În sala unde boierii jucau cărţi pătrunde un om care poartă îmbrăcămintea lui Mărgelatu şi o mască de argint pe faţă. El îl răpeşte pe boierul Vardala, deţinătorul unor mine de aur, pe care-l acuză că şi-a pus semnătura pentru concesionarea minelor de aur, deşi jurase altceva în faţa Frăţiei. Boierul Vardala este împuşcat. Faptul că omul cu masca de argint l-a judecat pe boierul Vardala "în numele Frăţiei" ajunge la urechile agăi Villara. În acelaşi timp, membrii Frăţiei cred că Mărgelatu şi-a pierdut minţile, săvârşind fără aprobare acţiuni în numele Frăţiei. C.A. Rosetti şi membrii Frăţiei îl trimit pe locotenentul Deivos (George Motoi) pentru a lua legătura cu Mărgelatu.

Troianoff aflase de existenţa comorii boierului Vâlcu şi împreună cu Agatha pleacă spre moşia boierului. Dându-se drept trimis imperial rus care venise să-i dea un act care să confirme descendenţa boierului Vâlcu din domnitorul Tihomir, Troianoff este lăsat să intre pe moşie. El îi spune boierului că tronul domnesc trebuie garantat, iar boierul Vâlcu îi invită în Capela Corbului şi-i arată într-o firidă din spatele tronului pretins al domnitorului Tihomir un morman de lingouri din aur. Troianoff încarcă tot aurul în caleaşcă lor, apoi îl introduce pe boier în firidă şi o închid. Pornesc cu trăsura către Turnu Severin dorind să părăsească Ţara Românească. La două zile, la conacul boierului Vâlcu poposeşte Mărgelatu care-l găseşte pe boier mort. Mărgelatu porneşte în urmărirea lui Troianoff. Încolţit, acesta împinge trăsura într-o baltă din Valea Ielelor, apoi se întoarce cu Agatha la Bucureşti.



Personajul cu masca de argint apare iarăşi, încercând să-l ia ostatic pe agentul diplomatic turc Fuad. Acesta se apără şi îl răneşte la mână pe atentator. Câteva zile mai târziu, Troianoff pleacă împreună cu Agatha să recupereze aurul din caleaşcă. Buză de Iepure îl anunţă pe Mărgelatu şi cei doi pornesc în urmărirea bancherului. Troianoff scoate trăsura din mlaştină şi pe când fugea cu aurul este oprit de omul cu masca de argint. Acesta este ucis din spate de Mărgelatu, care îi scoate masca de argint şi află că era Aristide, nepotul Agathei. Locotenentul Deivos îi încredinţează aurul lui Mărgelatu, pentru a-l pune la adăpost, precizează site-ul icr.ro.

Al cincilea film din seria "Mărgelatu" este "Colierul de turcoaze", apărut în 1986, în regia lui Gheorghe Vitanidis. La intrarea pe teritoriul Ţării Româneşti, Von Wilensdorf (Alexandru Arşinel), împuternicitul băncilor vieneze, şi fiica sa, Ursula (Marina Procopie), sunt răpiţi de o bandă de şase briganzi în scopul declanşării unui conflict diplomatic. Consulul austriac (Eusebiu Ştefănescu) vine la palatul domnesc pentru a-i prezenta domnitorului Gheorghe Bibescu (Ion Besoiu) un protest oficial din partea împăratului Austriei şi a-l anunţa că are o săptămână la dispoziţie pentru prinderea răpitorilor şi eliberarea ostaticilor. Speriată de posibilitatea intrării în ţară a austriecilor, "Frăţia" îl trimite pe Mărgelatu pentru a descoperi locul unde sunt ţinuţi ostaticii şi a-i elibera. Mărgelatu porneşte cu Buză de Iepure în căutarea briganzilor, ajung la punctul de trecere a frontierei, unde găsesc câteva mărgele de peruzea pe care Ursula Wilensdorf le aruncase pe jos. Ei pornesc pe urmele răpitorilor şi descoperă trăsura trimisului imperial austriac ascunsă sub o căpiţă de fân şi lângă ea o mărgică de peruzea. Ajung la un han ţinut de jupân Potoroacă şi de soţia sa, Maria, care îi spun lui Mărgelatu că pe la hanul lor a trecut o caleaşcă însoţită de şase călăreţi, iar la vreun sfert de oră după plecarea acestora, sosise şi o femeie cu o trăsură, iar Mărgelatu îşi dă seama că era Agatha Slătineanu. Luând-o pe drumul Bucureştiului, Mărgelatu şi Buză de Iepure ajung la conacul Aspasiei, sora Agathei. Buză de Iepure găseşte acolo câteva mărgele de peruzea. Trăsura şi călăreţii plecaseră apoi spre Bucureşti, conform cinemagia.ro.

Dându-şi seama că răpitorii erau probabil actori, Mărgelatu deduce că ostaticii sunt ţinuţi la teatrul Momolu. El ajunge acolo, dar actorii şi Agatha fug cu prizonierii cu o altă trăsură. Mărgelatu îşi dă seama că ostaticii au fost duşi probabil la sediul Consulatului austriac, Agatha fiind amanta lui Albert, secretarul consulului. În aceeaşi seară, locotenentul Deivos este vizitat de Iordache Despa, cumnatul lui Rosetti, care îi aduce la cunoştinţă că Wilensdorf era o momeală, în timp ce adevăratul trimis al băncilor vieneze se numea Pater Fortunatos şi urma să intre a doua zi, la ora 10, prin Bariera Prahovei. Deivos îl anunţă pe Mărgelatu de sosirea lui Pater Fortunatos (Jean Lorin Florescu), acesta îl aşteaptă pe trimis la primul han de după barieră şi provoacă o cacealma. Pater Fortunatos ajunge cu bine la sediul consulatului, iar Mărgelatu şi Buză de Iepure îi găsesc acolo, într-un subsol, pe Wilensdorf şi pe fiica sa. Mărgelatu se duce la palat cu Wilensdorf şi fiica sa, iar conflictul diplomatic se stinge. În acelaşi timp, soseşte la palat şi Pater Fortunatos.



Ultimul film din seria "Mărgelatu" este "Totul se plăteşte", apărut în 1987, în regia lui Mircea Moldovan. Filmul începe cu sosirea în Ţara Românească a unui trimis special al lui Lamartine, preotul francez La Peyrolle (Emil Hossu). Acesta ucisese anterior un alt trimis francez, căruia îi luase identitatea. Falsul trimis francez este aşteptat de Mărgelatu, care-l conduce la Bucureşti şi-l prezintă organizaţiei Frăţia. Trimisul francez era aşteptat de C.A. Rosetti (Constantin Codrescu), care purta corespondenţă cu Lamartine. El aduce un mesaj secret plin de făgăduieli, deşi conspiratorii români se aşteptau la un ajutor efectiv în arme şi bani. Emisarul francez i se pare suspect lui Mărgelatu, care împreună cu Buză de Iepure, încep să-l urmărească. În timpul unei urmăriri, Mărgelatu este atacat de o bandă de bătăuşi, dar scapă cu ajutorul lui Buză de Iepure. Scăpat de supraveghere, La Peyrolle se duce acasă la Agatha Slătineanu, el dovedindu-se a fi în realitate preotul Bonifacio, al cărui tată fusese trimis la ocnă de către domnitorul Gheorghe Bibescu. Guvernul austriac se foloseşte de Agatha în acţiunile sale; noul soţ al Agathei, Gianfranco Gonfalone (George Constantin), vărul răposatului Vincenzo Gonfalone, este înnobilat de austrieci, primind titlul de conte de Spartivento. Austriecii depun în contul lui Gonfalone de la Banca Marmorosch o sumă mare de bani, vehiculând zvonul că acesta ar fi moştenit o avere mare de la unchiul său.

La cererea austriecilor transmisă Agathei de către La Peyrolle, Gonfalone achiziţionează la licitaţie Sala Reduta unde se adunau reprezentanţii principalelor partide politice, care îşi disputau puterea în spatele domnitorului. Austriecii doreau să ştie ce discută boierii ce se adunau acolo. Mărgelatu dă o spargere în subsolurile Băncii Marmorosch şi află că testamentul prin care se îmbogăţise Gonfalone era de fapt o foaie albă. El deduce astfel că banii lui Gonfalone erau de fapt de provenienţă austriacă şi-l bănuieşte pe La Peyrolle că a depus banii în cont.

În acelaşi timp, câţiva boieri de la Târgovişte plănuiesc un atentat împotriva domnitorului Bibescu. Deconspirat de Mărgelatu, La Peyrolle fuge, este rănit şi ajunge în casa Agathei, unde moare. În aceeaşi seară, în Sala Reduta este organizată o serată, la care Agatha dansează cu un ofiţer turc, iar Gonfalone joacă faraon cu Aristide Ghica, Iancu Chinezu, Scarlat Vârnav şi cu jupân Kiriazi (Mircea Albulescu). Gonfalone pierde la cărţi în favoarea lui Kiriazi întreaga sa avere: banii, bijuteriile sale, bijuteriile Agathei şi în final Sala Reduta. Aflând aceasta, Agatha suferă un şoc şi stropeşte teatrul cu benzină, dându-i foc.



O oaste otomană comandată de Ali Tingir Mehmed năvăleşte în Bucureşti prin barierele Delea Veche şi Podul de Pământ şi se dau lupte cu turcii. La finalul filmului, după ce turcii au fost alungaţi, Mărgelatu şi cu Buză de Iepure merg călare prin cartierul calicilor; lui Buză de Iepure i se pare că îi vede printre săracii oraşului pe Agatha şi pe Gonfalone. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Simona Aruştei)

Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.