Seria ''Mărgelatu'' cuprinde şase filme istorice de aventuri, apărute în perioada 1980-1987, regizate de Doru Năstase, Gheorghe Vitanidis şi Mircea Moldovan, iar rolul titular este interpretat de actorul Florin Piersic.

Primul film este "Drumul oaselor", apărut în 1980, în regia lui Doru Năstase. Subiectul este concentrat asupra unui grup de boieri din organizaţia "Frăţia" care intră în posesia unei comori rămase de la Tudor Vladimirescu, ascunsă de un bătrân boier patriot sub albia unui râu. Ei străbat un teren secetos din Ţara Loviştei, numit "Drumul oaselor", pentru a scoate din ţară comoara şi a o vinde, iar cu banii obţinuţi să cumpere arme pentru înfăptuirea unei revoluţii.

Agia ucisese trei căuzaşi în temniţă, drept urmare membrii "Frăţiei" îl condamnă la moarte pe aga Villara. Căpitanul Baroncea (Ion Marinescu) şi Sturzu (Remus Mărgineanu) organizează un atentat asupra agăi, acesta este rănit, dar arnăuţii intervin şi-l rănesc pe căpitan la umăr. Cei doi sunt salvaţi de Mărgelatu (Florin Piersic), un personaj misterios care se afla la un han. El fusese chemat în ajutor de ruda sa Moroiu (Ernest Maftei), omul de încredere al boierului Grădişteanu. Cei patru se duc acasă la boierul Pană Grădişteanu (Iurie Darie), unde căpitanului îi este pansată rana. Tatăl boierului Pană, Stroe Grădişteanu (Toma Dimitriu), cunoaşte locul secret unde este ascunsă comoara din vremea Revoluţiei lui Tudor Vladimirescu (1821) şi vrea să o pună la dispoziţie membrilor "Frăţiei" pentru a cumpăra arme, potrivit prezentării filmului pe site-ul cinemagia.ro.

Atentatul asupra agăi Villara reprezintă un semnal, iar membrii "Frăţiei" trebuie să ajungă în zece zile cu odoarele bisericeşti ale boierului Stroe Grădişteanu la gaterul neamţului Schultz, la graniţa cu Transilvania, pentru a le preda împreună cu o jumătate dintr-o scrisoare scrisă de Tudor Vladimirescu unui trimis pe nume Trandafirul galben. Boierul Pană, căpitanul Baroncea, Sturzu, Moroiu şi Mărgelatu, împreună cu actriţa Agatha Slătineanu (Marga Barbu), amanta boierului Pană, ies din Bucureşti şi se despart. Boierul Pană şi Moroiu se duc la conacul de la Gârtofan, unde îl găsesc pe boierul Stroe pe patul de moarte. Acesta îi dezvăluie fiului său că tezaurul de odoare bisericeşti se află ascuns într-un puţ de sub albia unui râu; el îi dă jumătatea de scrisoare a lui Tudor pe care trebuia să o înmâneze celui numit Trandafirul galben, acesta din urmă trebuind să spună parola ''Cozia''. Boierul Pană şi Moroiu scot comoara de sub albia râului. Dar Pană îl împuşcă pe Moroiu. El este suprins de Mărgelatu, căpitanul Baroncea şi Sturzu, care vor să-l spânzure, dar realizează că doar el cunoaşte "Drumul oaselor" din Ţara Loviştei. Ei reuşesc să iasă din defileu şi să ajungă în munţi. Într-o luptă îndârjită, mor căpitanul Baroncea şi Sturzu, iar ceilalţi trei îşi continuă drumul cu odoarele către gaterul lui Schultz.

Agatha fuge cu odoarele pe o plută cu care spera să ajungă în Transilvania, dar Mărgelatu recuperează odoarele de la Agatha şi se întâlneşte la graniţă cu trimişii bancherului Burkhardt din Sibiu. El se recomandă a fi Trandafirul galben şi le predă odoarele şi jumătatea de scrisoare a lui Tudor Vladimirescu.

Actriţa Marga Barbu a interpretat în toate filmele din seria "Mărgelatu" rolul Agathei Slătineanu

Sursa foto: (c) AGERPRES FOTO

Al doilea film, "Trandafirul galben", a apărut în 1982, tot în regia lui Doru Năstase, şi continuă povestea din "Drumul oaselor". "Trandafirul galben" este numele conspirativ al lui Mărgelatu, sub care ajută organizaţia "Frăţia" în pregătirea forţelor revoluţionare de la 1848. Filmul este axat pe transportul de la Viena în Ţara Românească a armelor cumpărate cu banii obţinuţi pe odoarele lăsate de domnul Tudor Vladimirescu în grija boierului Stroe Grădişteanu. Cu ajutorul acelor arme, "Frăţia" vrea să declanşeze o revoluţie.

Baronul Burkhardt de la Sibiu le dă o scrisoare către David Secker, care locuia la Viena, căruia îi fusese virată suma de 2 milioane de taleri. Rosetti şi Bolliac iau legătura cu lt. Corlătescu, dându-i misiunea să plece a doua zi la Viena, unde trebuia să ia legătura cu lt. Deivos (George Motoi), omul lor de legătură, care era cazat la Hotelul Prinz Eugen. În aceeaşi noapte, Agatha îl atrage într-o cursă pe Corlătescu, iar unul dintre oamenii ei îl ucide pe ofiţer şi-i fură documentul. Agatha pleacă spre Viena. Aflând de posibila ucidere a lui Corlătescu, Rosetti şi Bolliac îl trimit pe Mărgelatu la Viena pentru a lua legătura cu lt. Deivos, sperând ca el să ajungă înaintea Agathei. După sosirea sa la Viena, Agatha se duce la David Secker pentru a pune mâna pe cei 2 milioane de taleri, dar are supriza să afle că pretinsul David Secker era de fapt Mărgelatu care se deghizase pentru a pune mâna pe documentul de la baronul Burkhardt. Agatha este închisă într-o mănăstire de maici.

Cu documentul de la Burkhardt, Mărgelatu se duce la adevăratul David Secker de la care primeşte încărcătura de arme pe care trebuia să le introducă în ţară. Agatha, care evadase între timp, ia legătura cu consulul român de la Viena pe care-l previne că Mărgelatu urmează să introducă arme în ţară şi cere arestarea lui Mărgelatu şi a lt. Deivos. Între timp, Mărgelatu face o serie de planuri pentru a scoate armele din Viena. În scopul de a înşela autorităţile, armele sunt ascunse în nişte cufere şi încărcate în care cu fân şi în poştalion,dar sunt descoperite de autorităţi. Transportul principal de arme este trimis însă cu un şlep cu marmură de Carrara. Acesta scapă de controlul autorităţilor, iar Mărgelatu merge şi el pe vas. Pe drum, pe şlepul cu marmură este adăpostit Buză de Iepure (Szobi Cseh), fugit din închisoare. Acesta îi spune lui Mărgelatu că uciderea celor patru boieri (acţiune petrecută la începutul filmului, n.n.) fusese ordonată de un om al Agiei. Scopul uciderii era ca Mărgelatu să fie scos vinovat şi arestat. Şlepul ajunge la Giurgiu şi este descărcat. Pentru a scoate armele din Giurgiu şi a le transporta către Bucureşti, Mărgelatu conduce un convoi cu coşciuge în care pretinde că se află trupurile unor morţi contaminate cu holeră. La intrarea în Bucureşti se dau lupte, dar oamenii Frăţiei reuşesc să introducă armele în oraş. Mărgelatu este urmărit din nou de oamenii Agiei, dar scapă dintr-o cafenea incendiată, cu ajutorul lui Buză de Iepure.

Continuarea aventurilor lui Mărgelatu apare în 1983, când are premiera filmul "Misterele Bucureştilor", regizat tot de Doru Năstase. Acest film prezintă plănuirea de către mai multe tabere a unei revoluţii pentru detronarea lui Gheorghe Bibescu, domnul Ţării Româneşti, şi începerea revoltelor populare în Bucureşti.

Filmul începe cu aducerea armelor în oraş de către Mărgelatu (Florin Piersic) şi oamenii lui. Armele trebuia să fie ascunse la Moara Boarilor, dar Buză de Iepure (Szobi Cseh) îl informează pe Mărgelatu că morarii erau oamenii Agiei. În lupta care are loc, Mărgelatu este rănit, dar reuşeşte să fugă cu căruţele în care se aflau armele, în timp ce Buză de Iepure este prins.

"Frăţia" intenţionează să-l convingă pe Gheorghe Bibescu (interpretat de Ion Besoiu) să aprobe o serie de reforme pentru îmbunătăţirea situaţiei materiale a populaţiei. În acelaşi timp, o grupare de boieri în frunte cu boierul Costache (Teofil Vâlcu) şi cu fiul său vitreg, Aristide (Ovidiu Iuliu Moldovan), încearcă să se folosească de acţiunile "Frăţiei" pentru a pune ei mâna pe conducerea Ţării Româneşti, precizează site-ul cinemagia.ro.

Se plănuieşte un atentat asupra domnitorului Gheorghe Bibescu, iar în acest scop se solicită obştii calicilor să le pună la dispoziţie un om, cel ales fiind Buză de Iepure. Mărgelatu află de atentat, îl comunică "Frăţiei" şi reuşeşte apoi să-l dejoace. El îi salvează astfel viaţa lui Buză de Iepure. Apelând la sprijinul Elisaftei, cumnata locotentului Deivos (Eniko Szilágyi), pe care o curta Mărgelatu, acesta din urmă este prins de obştea calicilor şi închis într-o pivniţă. Dările mari cerute negustorilor determină o revoltă spontană în oraş, iar mai mulţi oameni ai "Frăţiei", dar şi cerşetori, sunt arestaţi de Agie. Domnitorul dispune arestarea vrăjitoarei Strigoaia. Aceasta fuge şi-l eliberează pe Mărgelatu. Strigoaia adună membrii obştei calicilor în faţa porţilor închisorii, cerând eliberarea celor arestaţi. Au loc lupte, dar Agia intervine cu tunurile şi Buză de Iepure este împuşcat. Mărgelatu şi Strigoaia, împreună cu alţi revoluţionari, sunt arestaţi. La final, Strigoaia îşi scoate masca şi se dovedeşte a fi Agatha Slătineanu (Marga Barbu). Ea îi spune lui Mărgelatu că Buză de Iepure (pe numele său real Benedetto) este fiul ei şi al lui Gonfalone.AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Ruxandra Bratu)