Adrian şi Clai, doar "un pic" căsătoriţi: statul român trebuie să recunoască căsătoriile între persoane de acelaşi sex încheiate peste graniţă, în scopul asigurării dreptului la liberă circulaţie în UE

Curtea Constituţională a României a decis astăzi că articolul 277, alineatele (2) şi (4) din Codul Civil este constituţional doar în măsura în care autorităţile naţionale recunosc căsătoriile gay încheiate în afara ţării strict în scopul liberei circulaţii a cetăţenilor europeni.

Această prevedere a Codul Civil impune, în interpretarea CCR, ca statul român să recunoască căsătoriile între persoane de acelaşi sex pentru stabilirea reşedinţei cetăţenilor europeni şi a membrilor familiei lor, în ciuda interdicţiei generale impuse în acelaşi timp privind recunoaşterea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex încheiate în afara ţării.

Asociaţia ACCEPT salută decizia CCR, care face un prim pas important în a asigura egalitatea în drepturi şi demnitate pentru persoanele lesbiene, gay, bisexuale şi transgender (LGBT), şi pentru familiile lor.

"Curtea Constituţională a decis astăzi că dreptul la viaţă de familie pentru cuplurile de acelaşi sex există şi trebuie respectat în baza Constituţiei României. Decizia CCR obligă autorităţile să asigure drepturi egale pentru soţii de acelaşi sex care se bucură de dreptul lor la liberă circulaţie. Totuşi, această decizie nu obligă la recunoaşterea tuturor căsătoriilor între persoane de acelaşi sex încheiate în afara ţării, nici la recunoaşterea tuturor drepturilor ca familie pentru cetăţenii căsătoriţi recunoscuţi în vederea şederii - această situaţie ambiguă duce la fragmentarea dreptului la familie.

Practic, odată ce o familie este recunoscută pentru stabilirea reşedinţei, este o ipocrizie să nu fie recunoscută pentru toate drepturile sale. De asemenea, cetăţenii europeni sunt recunoscuţi ca fiind căsătoriţi, în timp ce doi români gay căsătoriţi peste graniţe sunt în continuare trataţi ca doi străini, în loc să fie consideraţi o familie," a declarat Iustina Ionescu, avocată de drepturile omului şi membră a Asociaţiei ACCEPT. "CJUE a avut în discuţie, conform competenţelor sale, doar prevederile ce ţin de libera circulaţie pentru soţii de acelaşi sex. Însă CCR a avut un mandat mai larg şi trebuia să se asigure că întreaga viaţă de familie a cuplurilor gay este recunoscută şi respectată. Aşteptăm cu interes motivarea deciziei de astăzi, pentru a vedea argumentele utilizate de judecătorii constituţionali," a adăugat aceasta.

"Mulţi oameni ne recunosc aici după ce povestea familiei noastre a ajuns în atenţia presei, care a arătat că ceea ce avem în comun cu semenii noştri e mai puternic decât ce ne diferenţiază. În călătoriile noastre toţi oamenii ne-au tratat cu respect şi prietenie, de la ospătari în restaurante, până la doamna care vindea legume în faţa casei, pe o şosea din Vâlcea. Asta ne arată că societatea se schimbă. Decizia CCR de astăzi răspunde deschiderii existente în România pentru armonie socială şi respect reciproc. Pentru noi toţi familia este locul de care aparţinem şi unde ne simţim în siguranţă, şi toate familiile au nevoie să fie recunoscute şi protejate de lege, indiferent de orientarea sexuală a partenerilor," a declarat Adrian Coman.

"Decizia CCR de astăzi este un prim pas către o stare de normalitate, în care demnitatea umana a tuturor cetăţenilor este preţuită de autorităţi. Cu toate acestea, rămânem în situaţia în care zeci de mii de familii gay din România nu sunt recunoscute şi protejate de lege. Reglementarea parteneriatului civil este o urgenţă, conform standardelor europene de drepturile omului, dar şi conform deciziei CCR de astăzi, care statuează indirect faptul că viaţa de familie a tuturor acestor cupluri există şi trebuie respectată," a declarat Florin Buhuceanu, Preşedintele Asociaţiei ACCEPT.

CJUE a hotărât încă din 5 iunie că Adrian şi Clai rămân doi bărbaţi căsătoriţi atunci când se bucură de dreptul lor la liberă circulaţie în Uniunea European, la fel ca alte 3 milioane de români, şi trebuie trataţi de instanţe şi de autorităţi ca soţi şi ca familie, indiferent de legislaţia naţională.

"Hotărârea Coman face parte din dreptul european la acest moment. Este clar că termenul "soţ" din dreptul european privind libertatea de circulaţie include cuplurile de acelaşi sex, şi este imediat aplicabilă în toate statele membre ale Uniunii Europene. Pentru a implementa această decizie în practică, instituţiile şi instanţele româneşti trebuie să refuze aplicarea legislaţiei naţionale care contravine legislaţiei europene. ILGA-Europe se bucură să vadă familiile din comunitatea LGBTI protejate în întreaga Uniune Europeană în contextul exercitării dreptului lor la liberă circulaţie - egalitatea nu poate fi negociată," a declarat Evelyne Paradis, Directoare Executivă a ILGA-Europe.

Adrian şi Clai, în faţa autorităţilor şi instanţelor de judecată

O cronologie a cazului Coman, Hamilton şi Asociaţia ACCEPT vs. IGI, MAI şi CNCD

8 iunie 2002 - Adrian Coman şi Clai Hamilton s-au întâlnit pentru prima dată în Central Park, New York.

5 noiembrie 2010 - Adrian Coman şi Clai Hamilton se căsătoresc în Bruxelles, Belgia, după 8 ani de relaţie stabilă.

Septembrie 2012 - Adrian Coman rămâne şomer şi doreşte să se întoarcă acasă, în România, alături de soţul său. Începe demersurile pentru a vedea cum poate veni acasă, încearcă să transcrie căsătoria la Consulatul României în Belgia. Este refuzat.

Decembrie 2012 - Adrian Coman solicită Inspectoratului General pentru Imigrări emiterea unui permis de rezidenţă pentru soţul său, Clai Hamilton, în baza dreptului la liberă circulaţie pentru cetăţenii europeni şi familiile lor, inclusiv soţi care sunt cetăţeni ai unui stat care nu e membru al Uniunii Europene.

Ianuarie 2013 - Inspectoratul General pentru Imigrări transmite în scris refuzul de a acorda lui Clai Hamilton dreptul de a avea reşedinţa stabilă în România, deşi acesta este căsătorit cu un cetăţean european, Adrian Coman. Dacă, în loc să fie căsătorit cu un bărbat, Adrian ar fi căsătorit cu o femeie din Statele Unite, aceasta ar fi putut să locuiască în România fără nicio restricţie.

Octombrie 2013 - Asociaţia ACCEPT şi familia Coman-Hamilton dau în judecată statul român, reprezentat prin Inspectoratul General pentru Imigrări şi Ministerul Afacerilor Interne. Judecătoria Sectorului 5 îşi declină competenţa să judece speţa şi urmează doi ani în care instanţele din România dispută cine este abilitat să judece cazul.

Octombrie 2015 - Are loc prima audiere la Judecătoria Sectorului 5 în speţa Coman-Hamilton. Asociaţia ACCEPT formulează cererea prin care solicităm ca CCR să analizeze constituţionalitatea articolului 277 alineatele 2 şi 4.

Septembrie 2015 - Curtea de Apel lămureşte faptul că Judecătoria Sectorului 5 este instanţa competentă să judece cazul familiei Coman-Hamilton.

Decembrie 2015 - Judecătoria Sectorului 5 admite cererea Asociaţiei ACCEPT şi a familiei Coman-Hamilton şi transmite excepţia de neconstituţionalitate ridicată de petenţi către CCR.

20 iulie 2016 - CCR amână pentru 20 septembrie 2016 pronunţarea în cazul familiei Coman-Hamilton şi permite iniţiativei de redefinire restrictivă a familiei în Constituţie să îşi urmeze parcursul în Parlament. Curtea urmează să reanalizeze propunerea după ce politicienii vor vota asupra ei.

20 septembrie 2016 - Deşi Curtea rămăsese în pronunţare, CCR decide să repună pe rol cazul familiei Coman-Hamilton şi amână examinarea constituţionalităţii prevederilor articolului 277 alineatele (2) şi (4), care interzic recunoaşterea căsătoriei între persoane de acelaşi sex încheiate în afara ţării atât timp cât nu afectează dreptul la liberă circulaţie pe teritoriul Uniunii Europene (UE), pentru 27 octombrie. Adrian Coman şi Clai Hamilton, alături de Asociaţia ACCEPT, solicită recunoaşterea faptului că cei doi formează o familie care are dreptul să se stabilească în ţara noastră. În tot acest timp, viaţa de familie a lui Adrian şi Clai continuă la New York, departe de părinţii din România.

27 octombrie 2016 - Asociaţia ACCEPT, Adrian Coman şi familia sa sunt prezenţi în faţa judecătorilor constituţionali pentru re-audierea cazului, în urma repunerii pe rol a speţei la finele lui septembrie 2016. Date fiind elementele de drept comunitar pe care le implică garantarea dreptului la liberă circulaţie, Asociaţia ACCEPT solicită Curţii Constituţionale a României trimiterea unor întrebări preliminare de clarificare către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) în analiza cazului. CCR a decis amânarea deciziei referitoare la transmiterea acestor întrebări pentru finele lui noiembrie. Clarificările solicitate de ACCEPT se referă la modul în care dreptul comunitar şi prevederile constituţionale din România pot fi interpretare în armonie de judecători, atunci când este pus la îndoială statutul de familie al persoanelor LGBT în momentul exercitării dreptului lor la liberă circulaţie. Întrebările se referă la modul în care judecătorii europeni definesc noţiunea de soţi, în înţelegerea dreptului comunitar şi a principiului libertăţii de circulaţie pe teritoriul UE, şi dacă definiţia acestui termen include şi soţii de acelaşi sex. De asemenea, ACCEPT a solicitat ca CJUE să clarifice dacă, din perspectivului dreptului Uniunii Europene, soţii de acelaşi sex au drepturi egale în privinţa dreptului de şedere pe teritoriul României.

29 noiembrie 2016 - CCR decide să suspende cauza şi să transmită întrebări preliminare la CJUE. Cererea este transmisă la finele lui decembrie 2016.

octombrie 2017 - CJUE stabileşte ziua de 21 noiembrie ca data a audierii în cauza Coman şi alţii, înregistrată cu numărul C-673/16 pe rolul curţii. Audierea va avea loc la Marea Cameră, plenul reunit al acesteia fiind format din 15 judecători ce reprezintă diverse state membre. Audierile la Marea Cameră sunt rezervate exclusiv acelor cazuri care sunt considerate ca fiind extrem de importante pentru cadrul juridic al Uniunii Europene.

21 noiembrie 2017 - Luxemburg, 21.11.2017 - Adrian Coman, Clai Hamilton şi Asociaţia ACCEPT au fost audiaţi de Marea Cameră a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) pentru stabilirea definiţiei termenului "soţi" în legislaţia europeană privind libera circulaţie pe teritoriul UE. În faţa Curţii petenţii au susţinut faptul că libertatea de circulaţie trebuie să fie un drept aplicat în realitate pentru toţi cetăţenii, şi nu unul imaginar când vine vorba de persoanele gay. Asta înseamnă ca o familie căsătorită, formată dintr-un cuplu de acelaşi sex, să poată beneficia de prevederile Directivei 38/2004 privind libera circulaţie şi în România. Ca să se poată întâmpla asta, autorităţile române trebuie să recunoască faptul că odată ce doi soţi de acelaşi sex şi-au încheiat legal căsătoria într-un alt stat membru şi că au drepturi egale cu cele ale soţilor de sex opus privind şederea în România. Poziţia ACCEPT a fost susţinută de reprezentanţii Comisiei Europene, care au participat la audiere. Aceştia au subliniat faptul că, în scopul aplicării Directivei privind libera circulaţie, trebuie recunoscute căsătoriile încheiate oriunde în lume, inclusiv între parteneri de acelaşi sex. Comisia Europeană a arătat că există o evoluţie clară în UE privind recunoaşterea şi protecţia cuplurilor gay, având în vedere că 22 din 28 de state membre oferă fie căsătorie, fie parteneriat civil, ca formă de reglementare juridică. Argumente similare a depus în scris în scris şi Olanda. Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, reprezentat de Preşedintele Csaba Asztalos, a susţinut faptul că persoanele de acelaşi sex căsătorite pe teritoriul UE şi aflate într-o situaţie similară cu cea a lui Adrian şi Clai trebuie să aibă posibilitatea de a îşi stabili reşedinţa ca cetăţeni UE în România, pentru a respecta principiul egalităţii şi demnitatea umană.

11 ianuarie 2018: Avocatul General al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene M. Wathelet emite opinia sa ca expert al instanţei: noţiunea "soţi" în sensul directivei include şi soţii de acelaşi sex. Acest lucru se aplică în ceea ce priveşte ţara de origine a cetăţeanului, atunci când se întoarce acolo după ce a avut reşedinţa permanentă într-un alt stat membru UE în care a dezvoltat sau a consolidat o viaţă de familie, aşa cum a făcut Adrian Coman şi Clai Hamilton în prezenta cauză. Atunci când statul membru nu permite căsătoria între persoane de acelaşi sex şi nu permite cuplurilor homosexuale posibilitatea de a încheia un parteneriat înregistrat, statul are o obligaţie cu atât mai mare şi o putere discreţionară cu atât mai restrânsă de a refuza şederea pentru soţii de acelaşi sex.