Dunărea inferioară are singurii sturioni sălbatici din Uniunea Europeană care trăiesc şi se reproduc în mod natural, iar aceştia, cu ajutorul cercetătorilor europeni, ar putea contribui şi la repopularea apelor din Turcia care se varsă în Marea Neagră.

Interzişi pentru pescarii din Delta Dunării, dar căutaţi şi braconaţi şi în momentul de faţă, interesanţi în continuare pentru cercetătorii din România şi străinătate, speciile de sturion care se mai găsesc în Dunărea inferioară şi în Marea Neagră, morun, cegă, păstrugă şi nisetru, constituie un tezaur de genofond sălbatic unic care poate constitui baza pentru dezvoltarea în România a numeroase crescătorii de sturioni care ar ajunge să fie pentru ţara noastră ceea ce sunt cele de somon pentru Norvegia.

În lume, la ora actuală, există 26 de specii de sturioni, şase dintre acestea, şipul, viza, cega, morunul, păstruga şi nisetrul, regăsindu-se şi în Dunăre până la începutul secolului trecut, potrivit Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD). Sturionii au fost iniţial specii de apă dulce sau de estuar, dar, pe parcurs, în căutarea hranei, s-au adaptat vieţii marine, unde petrec cel mai mult timp, migraţia lor în perioada de reproducere pe râuri sau fluvii reprezentând pentru cercetători dovada acestui fapt.

De-a lungul timpului, sturionii au reuşit să capteze atât interesul oamenilor de ştiinţă, cât şi pe cel al comercianţilor şi autorităţilor, însă dacă oamenii au evoluat, iar mediul a fost schimbat şi poluat, speciile de sturioni au avut de suferit. În aceste condiţii, organizaţiile neguvernamentale, cercetătorii şi autorităţile încearcă acum să protejeze cele mai valoroase specii de peşti din lume.

Potrivit INCDDD, dovezi scrise timpurii ale faptului că sturionii au fost consideraţi printre cele mai valoroase specii de peşti din zona Dunării de Jos datează din timpul lui Mircea cel Bătrân şi Ştefan cel Mare (1406 - 1472). Grigore Antipa a fost cel care a scris primul tratat ştiinţific despre peştii de la noi din ţară, "Fauna Ichtiologică a României" (1909), în care un capitol consistent este dedicat sturionilor.

"Şipul şi viza, considerate specii foarte rare şi la începutul anilor 1960, au dispărut din Dunăre, iar în anul 1974, poate şi ca urmare a exemplului din Uniunea Sovietică, conducerea de atunci a României a decis concentrarea pescuitului sturionilor doar în mare, la gurile Dunării. Aceştia se puteau captura în anumite perioade, în zone clar delimitate şi sub supraveghere. Toate cantităţile de sturioni erau înregistrate, dar pe piaţă nu se găseau decât peşte oceanic importat şi, din când în când, marmeladă. La Sfântu Gheorghe veneau avioane speciale pentru a fi încărcate cu batog de sturioni, moruni şi icre negre şi abia puteau să decoleze", a declarat pentru AGERPRES coordonatorul Grupului de Cercetare a Sturionilor (GCS) din INCDDD, Radu Suciu.

Până în secolul trecut, sturionii din Marea Neagră au migrat până în Germania, iar studiile efectuate de cercetătorii care nu aveau prea multe de spus în faţa conducerii regimului comunist arată că principala cauză a declinului populaţiei de sturioni din Dunăre a fost blocarea căii de migraţie prin proiectul româno-iugoslav al celei mai mari construcţii hidrotehnice de pe Dunăre, Hidrocentrala Porţile de Fier I, început pe data de 27 iulie 1964 şi finalizat pe data de 16 mai 1972.

"Şi în alte state din lume în care mai există sturioni s-au construit baraje care au dus la declinul sturionilor. Ulterior, s-a încercat repararea răului făcut, dar nu cu foarte mult succes şi sperăm ca România să găsească fondurile necesare punerii în practică a unor soluţii de succes", a afirmat Suciu.

Dacă în regimul comunist, în România, sturionii sălbatici din Dunăre erau capturaţi, înregistraţi şi exportaţi, după anul 1989, în ciuda faptului că reglementările existau, se pare că raportarea capturilor de către pescari nu a mai fost obligatorie decât pentru "naivi". Aşa se face că, potrivit statisticilor oficiale, recordul capturilor de morun din perioada 1990-2006 a fost de 35 de tone înregistrat în 2002, în timp ce în anii 1960 se capturau de cel puţin nouă ori mai mult.

"Declinul real al sturionilor a apărut după anul 1990, din cauza pescuitului excesiv. În anii 2004 şi 2005, am constatat că majoritatea exemplarelor de nisetru şi respectiv de morun capturate de pescari erau sturioni care intrau să se reproducă în Dunăre a doua şi a treia oară. Lipseau aproape în totalitate exemplarele tinere care ar fi trebuit să se reproducă prima dată şi ar fi trebuit să fie cele mai numeroase nefiind încă afectate de pescuitul din fluviu", detaliază cercetătorul Radu Suciu semnalele de alarmă care au stat la baza deciziei autorităţilor române de a opri pescuitul sturionilor în apele teritoriale româneşti începând din 2006.

Potrivit acestuia, România este prima ţară din lume care a iniţiat în anul 2006 renunţarea pentru 10 ani la capturile în scop comercial într-o întreagă regiune bio-geografică.

Decizia autorităţilor române a fost preluată şi de celelalte state din zonă, iar în paralel, timp de câţiva ani, statul român a finanţat popularea Dunării cu 430.000 de pui de sturioni, pe an. Exemplul oficialităţilor a fost urmat de acţiuni similare ale unor companii private, Veolia România / Apa Nova fiind una dintre acestea.

Mai mult, Ministerul Mediului din România a finanţat, prin intermediul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD), realizarea unei Staţii de Monitorizare a Peştilor Migratori (SMPM), valoarea totală a investiţiei derulată în perioada 2006-2011 fiind de 1,3 milioane de lei. Staţia este folosită în momentul de faţă, în baza unui protocol încheiat între ARBDD şi INCDDD, ca punct de lucru de către cercetătorii tulceni pentru derularea altor proiecte.

"Sturgeonomics" este unul dintre ele, a început anul trecut şi ar putea aduce o contribuţie importantă a Uniunii Europene la dezvoltarea acvaculturii din lume. Derulat în parteneriat cu institute de cercetare din Franţa şi Germania, el are printre obiective identificarea genei care determină sexul peştilor, astfel încât producătorii din acvacultură să afle mai repede decât în prezent ce exemplare vor fi masculi şi care femele.

"Anul trecut, am trimis primele probe în azot lichid în Franţa şi Germania, iar anul acesta am trimis probe de sânge. Secvenţierea genomului este finalizată. În următorii doi ani, la Horia (localitate din judeţul Tulcea, n.red.), se vor creşte pui de moruni din trei familii diferenţiate genetic, iar la intervale regulate, vom recolta ţesuturi care sunt conservate în fixatori speciali pentru analize de transcriptomică, analize care relevă momentul în care din genom anumite secţiuni determină sexul peştilor. Dacă proiectul reuşeşte, iar până acum sunt semne bune, vom reuşi să găsim gena sau complexul de gene care determină sexul în stadiile timpurii de viaţă, astfel încât să se facă sexarea timpurie, iar masculii să fie folosiţi pentru carne şi femelele pentru caviar. Estimăm că preţurile pentru caviar vor scădea foarte mult, cât timp cheltuielile crescătorilor de morun se vor înjumătăţi. Realizarea acestui obiectiv ar fi o premieră mondială şi ar reprezenta contribuţia UE la dezvoltarea acvaculturii în lume", a menţionat cercetătorul Radu Suciu.

De altfel, preţul crescut al caviarului reprezintă o răsplată pe măsura riscurilor la care se expun cei care în continuare braconează sturioni. Dimensiunea fenomenului pescuitului ilegal în România creionată la un moment dat de cercetătorii tulceni a fost subliniată de o investigaţie începută în anul 2012 de către autorităţi în timpul căreia din domiciliile unor persoane fizice şi de la sediile unor societăţi comerciale din şase judeţe s-au confiscat 4 tone de sturioni.

În cadrul proiectului "Sturgeonomics", în România se studiază morunul, Huso huso, iar în Germania sturionul din Atlantic care face obiectul unei reintroduceri în mediul natural. "Sturionul de Atlantic, Acipenser oxyrinchus, a dispărut din Marea Baltică, Polonia şi Germania. Există un lot important de reproducători la baza de cercetare din Born, Marea Baltică şi se lucrează în paralel cu cercetările din România. În Marea Baltică, sturionii sunt importaţi din Canada şi aduşi cu aeronave charter", a mai spus Suciu.

La Horia, judeţul Tulcea, începând din 15 aprilie se monitorizează cele nouă vase de incubaţie cu material biologic de la cei trei moruni sălbatici capturaţi luna aceasta şi redaţi mediului natural pe 19 aprilie. Puii vor fi crescuţi împreună în următorii doi ani, iar lunar se vor preleva probe, astfel încât să se identifice momentul în care unele gene acţionează diferenţiat, precum şi genele responsabile pentru această diferenţiere.

Într-un alt proiect început în 2015, cercetătorii români studiază diversitatea genetică a sturionilor din Marea Neagră pentru a lămuri de ce aleg unele locuri pentru reproducere, dar şi modul în care populaţiile acestea se împart între ţările riverane în cadrul Convenţiei internaţionale pentru protecţia florei şi faunei ameninţate de comerţ, CITES.

"Ipoteza noastră este că România, Ucraina şi Bulgaria folosesc împreună populaţiile care se reproduc acum în Dunăre, iar în trecut în Bug şi Nistru, fluvii care sunt în prezent aşa de degradate antropic, încât acolo nu se mai reproduc. Credem că populaţiile din Dunăre se găsesc doar în nord-vestul Mării Negre şi că ajung doar accidental în sudul ei, că fostele populaţii din fluviile turceşti şi din Georgia sunt diferenţiate genetic şi că, din acest punct de vedere, nu împărţim populaţiile de sturioni cu Rusia, Georgia sau Turcia. Aceste state au alte populaţii, iar situaţiile sunt mult diferite", a afirmat reprezentantul INCDDD.

Unul dintre partenerii acestui proiect reprezintă Turcia, ţară care încearcă să-şi refacă populaţia de sturioni. "Popularea nu e la scară mare. Ei, în mod deliberat, au ales să importe icre embrionate de la nisetri şi păstrugi din Marea Azov care provin din populaţii ale fluviului Kuban. Credem, nu avem încă dovezi, că aceste exemplare nu se pot adapta la fluviile din alte state. Acest proiect îi va ajuta să vină pe drumul bun. Se va pune în continuare problema de ce fel de peşti şi de unde să ia. Măcar vor folosi sturioni de Marea Neagră. Marea Azov are o ecologie diferită. E o mare foarte puţin adâncă, cu un alt regim termic, de oxigenare faţă de Marea Neagră. Bancurile de peşti, hrana din zonele litorale, din zona de fund, totul este diferit, astfel că şi populaţiile de sturioni din Marea Azov sunt diferite", a precizat cercetătorul Suciu.

Georgia, de exemplu, potrivit sursei, nu mai are populaţii de morun în mediul natural, ci doar de nisetru şi păstrugă.

Proiectul care analizează diversitatea genetică a sturionilor din Marea Neagră se va încheia anul acesta cu o conferinţă internaţională care va avea loc în Turcia şi utilizează markeri concepuţi special pentru speciile din Dunăre.

"În premieră mondială, am dezvoltat markeri cu care se studiază diversitatea genetică a sturionilor. Până acum lucram cu markeri din Canada şi SUA dezvoltaţi pe alte specii şi care accidental funcţionau şi pe ale noastre. Cumva, munca noastră de 20 de ani a fost cunoscută încet-încet şi asta a făcut să fim solicitaţi în proiecte în care contribuţia noastră s-a considerat importantă", a mai spus reprezentantul INCDDD.

În proiectele din ultimii ani se utilizează un sistem de capturare a sturionilor dezvoltat într-un alt proiect derulat în perioada 2009-2011 în parteneriat cu cercetători norvegieni, iar rezultatele tuturor studiilor pot fi folosite de autorităţi în luarea deciziilor pentru refacerea şi reintroducerea populaţiilor de sturioni.

"Toate acţiunile de cercetare şi de populare a Dunării cu alevini de sturioni îşi pierd din valoare cât timp nu rezolvăm braconajul de la Giurgeni. Acolo se vând icre negre în continuare, braconierii ies cu peştele la lumina zilei şi de-o parte şi de alta a podului, fără să-i deranjeze nimeni, iar lucrul ăsta se întâmplă de ani. Locuitorii din Giurgeni sunt numiţi şi 'zburători', pentru că-i vezi tot timpul la şosea cu mâinile întinse, făcând semn maşinilor care trec. Se încalcă nenumărate legi, dar acolo este o republică, republica Giurgeni, în care de 27 de ani nu a intrat nimeni să facă ordine şi e cel puţin bizar", a afirmat guvernatorul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, Mălin Muşetescu. AGERPRES/(A, AS-autor: Luisiana Bîgea, editor: Karina Olteanu, editor online: Andreea Lăzăroiu)