Irina Iamandescu participă la lansarea oficială în România a Anului european al patrimoniului cultural; Bucureşti, 15 februarie 2018
De-a lungul anului 2018, întreaga Europă sărbătoreşte diversitatea patrimoniului cultural, anul în curs fiind decretat Anul European al Patrimoniului Cultural, având ca obiectiv încurajarea cât mai multor persoane să descopere şi să aprecieze patrimoniul cultural al Europei, dar şi consolidarea sentimentului de apartenenţă la un spaţiu european comun, se arată pe site-ul europa.eu.
La nivel european, toate instituţiile sunt implicate în organizarea de evenimente şi de activităţi pe această temă, pentru a oferi posibilitatea cetăţenilor să se apropie de patrimoniul lor cultural. Acesta face parte integrantă din oraşele, peisajele şi siturile arheologice ale Europei, îmbrăcând numeroase forme: tangibile (clădiri, monumente, obiecte, articole vestimentare, opere de artă, cărţi, maşini, oraşe istorice, situri arheologice); intangibile (practici, reprezentări, expresii, cunoştinţe, aptitudini, împreună cu instrumentele, obiectele şi spaţiile culturale aferente, cum ar fi dialectele şi tradiţiile orale, arta spectacolului, practicile sociale şi meşteşugurile tradiţionale); naturale (peisaje, floră şi faună); digitale (resursele create în formă digitală sau care au fost digitalizate pentru a putea fi păstrate, spre exemplu arta digitală sau filmele de animaţie, respectiv texte, imagini, materiale video, înregistrări etc.), menţionează site-ul citat anterior.
Pentru a asigura continuitate în acest sector pentru anii ce urmează, Comisia Europeană, în colaborare cu Consiliul Europei, UNESCO şi cu alţi parteneri, derulează 10 proiecte cu impact pe termen lung.
Desfăşurat sub sloganul "Patrimoniul nostru: la confluenţa dintre trecut şi viitor", Anul European al Patrimoniului Cultural este gestionat în fiecare ţară de către un coordonator naţional, pentru România acesta fiind Institutul Naţional al Patrimoniului, potrivit site-ului https://patrimoniu.gov.ro.
La nivel mondial, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), singura organizaţie profesională la nivelul ONU care are mandat în dezvoltarea potenţialului cultural şi intelectual al umanităţii, şi-a conturat unul dintre principalele obiective în vederea construirii înţelegerii interculturale, prin protejarea patrimoniului şi susţinerea diversităţii culturale, pe lângă promovarea accesului la educaţie de calitate, susţinerea cooperării ştiinţifice şi protejarea libertăţii de exprimare, se arată pe site-ul www.unesco.sk. În acest sens, UNESCO a creat ideea de Patrimoniu Mondial pentru protejarea obiectivelor cu o valoare universală inestimabilă, notează site-ul oficial al organizaţiei, www.unesco.org. De altfel, misiunea UNESCO este să contribuie la promovarea păcii şi securităţii în lume prin intermediul educaţiei, ştiinţei şi culturii, potrivit site-ului oficial al Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, www.cultura.ro.
În vederea atingerii obiectivelor sale strategice, UNESCO a adoptat şapte convenţii culturale, menite, pe de o parte, să protejeze şi să promoveze diferite aspecte culturale, de la patrimoniul material la cel imaterial, diversitatea culturală, iar, pe de altă parte, să lupte împotriva traficului ilicit de bunuri culturale. România, ca membru UNESCO de la 27 iulie 1956, participă la toate cele şapte convenţii.
Una dintre acestea, respectiv Convenţia privind protecţia patrimoniului mondial cultural şi natural, adoptată de UNESCO în 1972 şi acceptată de România prin Decretul nr. 187/1990, defineşte drept bunuri de patrimoniu cultural şi natural următoarele: monumente, ansambluri, situri, monumente naturale, formaţiuni geologice şi fiziografice, situri naturale, care prezintă o valoare universală excepţională, din punct de vedere fie istoric, artistic, ştiinţific, etnologic, antropologic, al conservării sau al frumuseţii naturale, ce necesită protejarea lor ca parte din patrimoniul mondial al întregii omeniri. Pe de altă parte, documentul stipulează că fiecărui stat care participă la prezenta convenţie îi revine datoria de a identifica şi de a delimita diferitele bunuri situate pe teritoriul său.
Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO
Totodată, Convenţia privind protecţia patrimoniului mondial cultural şi natural stipulează constituirea unei "Liste a Patrimoniului Mondial", care conţine, în prezent, un număr de 1073 de poziţii, dintre care 832 culturale, 206 naturale şi 35 mixte, înscrise prin decizie a Comitetului Patrimoniului Mondial. România figurează pe această listă cu 8 elemente: biserici cu pictură murală din nordul Moldovei din prima jumătate a secolului al XVI-lea (1993); Mănăstirea Hurezi (1993); sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993, 1999); cetăţile dacice din Munţii Orăştiei (1999); centrul istoric Sighişoara (1999); ansamblul bisericilor de lemn din Maramureş (1999); situl natural Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (1991) şi pădurile de fag antice şi primitive din Carpaţi şi alte regiuni ale Europei (2017, pădurile vizate din România fiind cele de la Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beuşniţa, Domogled-Valea Cernei, judeţul Caraş Severin; Masivul Cozia, Lotrişor, judeţul Vâlcea; Codrul secular Şinca, judeţul Braşov; Codrul secular Slătioara, judeţul Suceava; Groşii Ţibleşului şi Strâmbu Băiuţ, judeţul Maramureş).
Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO
Luând în considerare importanţa patrimoniului cultural imaterial ca element al diversităţii culturale şi garant al dezvoltării durabile, precum şi interdependenţa dintre patrimoniul cultural imaterial şi patrimoniul material cultural şi natural, Conferinţa Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură a adoptat, în 2003, Convenţia pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, acceptată de România prin Legea nr. 410/2005, având ca scopuri: salvgardarea patrimoniului cultural imaterial; respectarea patrimoniului cultural imaterial al comunităţilor, grupurilor şi indivizilor care aparţin acestora; sensibilizarea, la nivel local, naţional şi internaţional, asupra importanţei patrimoniului cultural imaterial şi recunoaşterii sale reciproce; cooperarea şi asistenţa internaţională.
În acest sens, a fost alcătuită o "Listă Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii", care cuprinde elemente de patrimoniu imaterial ce ajută la demonstrarea diversităţii şi la conştientizarea importanţei acestuia. Patrimoniul cultural imaterial se referă la tradiţii şi expresii orale, incluzând limba, ca vector al acestuia; artele spectacolului, practici sociale, ritualuri şi evenimente festive; cunoştinţe şi practici referitoare la natură şi la univers; tehnici legate de meşteşuguri tradiţionale, se arată în textul convenţiei. Elementele prezente pe această listă sunt înscrise prin decizie a Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, care se întruneşte anual pentru a evalua nominalizările făcute de statele părţi.
România are înscrise pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii 7 elemente: ritualul căluşului (2008); doina (2009); ceramica de Horezu (2012); colindatul de ceată - dosar comun cu Republica Moldova (2013); dansul fecioresc din Ardeal (2015); meşteşugul ţeserii covoarelor de perete din România şi Republica Moldova (2016) şi practicile culturale asociate zilei de 1 Martie (Mărţişorul) - dosar comun cu Bulgaria, Republica Macedonia, Republica Moldova (2017).
Foto: (c) CRISTINA MATEI / AGERPRES FOTO
Pentru promovarea elementelor noastre de patrimoniu mondial, pentru o mai bună cunoaştere a acestora, precum şi a locului pe care îl ocupă cultura română în cadrul valorilor culturale internaţionale, ziua de 16 noiembrie a fost decretată Zi a Patrimoniului Mondial UNESCO din România, fiind instituită prin Legea nr. 160/2013. De asemenea, prin declararea la nivel naţional a acestei zile, se evidenţiază necesitatea protejării şi conservării elementelor de patrimoniu, oferindu-se, în acelaşi timp, şi un plus de imagine la nivel internaţional. AGERPRES/(Documentare - Andreea Onogea, editor: Doina Lecea, editor online: Gabriela Badea)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
© 2025 Agenția Națională de Presă AGERPRES
Conținutul acestui site este proprietatea Agenției Naționale de Presă AGERPRES. Este interzisă republicarea sau redistribuirea conținutului fără menționarea sursei.
Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.
Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:
Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.
< | june 2025 | > | ||||
---|---|---|---|---|---|---|
su | mo | tu | we | th | fr | sa |
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
< | july 2025 | > | ||||
---|---|---|---|---|---|---|
su | mo | tu | we | th | fr | sa |
29 | 30 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
27 | 28 | 29 | 30 | 31 | 1 | 2 |