COD GALBEN: 29-05-2025 ora 10 Intre 29 mai, ora 10 – 29 mai, ora 23 se va semnala instabilitate atmosferică temporar accentuată COD GALBEN: 29-05-2025 ora 10 Intre 29 mai, ora 23 – 30 mai, ora 21 se va semnala instabilitate atmosferică temporar accentuată COD GALBEN: 29-05-2025 ora 10 Intre 30 mai, ora 10 – 30 mai, ora 21 se va semnala intensificări ale vântului
Legiuitorul trebuie să aibă în vedere ca noţiunea de eroare judiciară să fie interpretată atât în litera, cât şi în spiritul Constituţiei, potrivit motivării deciziei Curţii Constituţionale a României (CCR) cu privire la modificările aduse Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
"Definirea erorii judiciare trebuie să fie clară, precisă şi previzibilă (...) şi să stabilească justul raport care trebuie să existe între o eroare judiciară şi o greşeală de judecată. (...) Prin urmare, legiuitorul trebuie să dea o definiţie acestei noţiuni care să reflecte caracterul său de abatere neobişnuită de la modul uzual de desfăşurare a procedurilor judiciare sau de aplicare a normelor de drept substanţial, raportându-se, astfel, la greşeli manifeste, indubitabile, incontestabile, crase, grosiere, absurde sau care au provocat concluzii faptice sau juridice ilogice sau iraţionale. (...) Totodată, legiuitorul trebuie să aibă în vedere faptul că noţiunea de eroare judiciară (...) este o noţiune autonomă, ea trebuind interpretată atât în litera, cât şi în spiritul Constituţiei", se arată în motivarea publicată marţi pe site-ul CCR.
În opinia judecătorilor constituţionali, eroarea judiciară aduce în discuţie caracterul defectuos al funcţionării justiţiei, în definirea ei trebuind să se ţină cont, pe lângă intensitatea abaterii, de dezlegarea unei situaţii litigioase contrar realităţii faptice sau juridice şi de neregularitatea în privinţa desfăşurării procedurii, ambele elemente fiind legate de ideea de vătămare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale.
"Cu alte cuvinte, eroarea judiciară nu trebuie să fie privită numai prin prisma pronunţării unei hotărâri judecătoreşti greşite, contrare realităţii, ci şi din
perspectiva modului de desfăşurare a procedurii (lipsa de celeritate, amânări nejustificate, redactarea cu întârziere a hotărârii). Această ultimă componentă este importantă pentru modul în care decurge procedura de judecată, mod care în sine poate provoca prejudicii iremediabile", se explică în motivare.
Curtea a mai reţinut că, pentru a putea fi calificată drept eroare judiciară, o abatere neobişnuită de la modul uzual de desfăşurare a procedurilor judiciare sau de aplicare a normelor de drept, neremediată în căile de atac sau în procedurile prevăzute de lege, trebuie să aibă drept consecinţă o vătămare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei.
"Având în vedere cele de mai sus, se constată că definiţia erorii judiciare cuprinsă în art. I pct. 156 din lege este mult prea generică. Este evident că printr-o greşită desfăşurare a unei proceduri judiciare, chiar remediată în cadrul procedurii de judecată, per se se produce o vătămare a drepturilor/intereselor legitime ale unei persoane. Or, o asemenea definiţie normativă nu se subsumează conceptului de eroare judiciară. Practic, din definiţia dată erorii judiciare, (...) statul va răspunde pentru orice neconformitate procedurală, indiferent de natura sau intensitatea acesteia", arată CCR.
Curtea a mai reţinut că, în vederea angajării răspunderii statului pentru o eroare judiciară, aceasta trebuie să fie constatată ca atare, iar, după repararea prejudiciului în această manieră, statul are o acţiune în regres împotriva judecătorului sau procurorului, dacă acesta şi-a exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. CCR constată, totodată, că din modul de formulare a textului de lege nu reiese faptul că obligativitatea acţiunii în regres se referă la ipotezele în care există rea-credinţă sau gravă neglijenţă.
"Ar rezulta că magistratul ar fi chemat în judecată ori de câte ori statul 'pierde' un proces în condiţiile art. 96 alin. (7), în temeiul răspunderii civile obiective. Or, deşi acţiunea de regres are în vedere răspunderea civilă subiectivă, caracterul obligatoriu al acţiunii statului, astfel cum aceasta este reglementată, nu lasă nicio marjă de apreciere în privinţa acestuia pentru a discerne dacă sunt îndeplinite criteriile prevăzute pentru angajarea răspunderii civile subiective a judecătorilor/procurorilor", se precizează în motivare.
Cu privire la problema determinării relei-credinţe sau a gravei neglijenţe, Curtea constată că definiţiile din lege sunt de natură să altereze sensul acestor termeni, ceea ce conduce, în mod direct, la afectarea art. 52 alin. (3) din Constituţie.
CCR a constatat, pe 30 ianuarie, că Legea pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor este, în ansamblul său, constituţională în raport cu criticile formulate.
Potrivit unui comunicat al CCR transmis atunci AGERPRES, Plenul CCR a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că dispoziţiile mai multor articole din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi legea, în ansamblul său, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
Conform aceleiaşi surse, Curtea a respins de asemenea, ca inadmisibilă, obiecţia de neconstituţionalitate privind dispoziţiile art. I pct. 77 (cu referire la art. 52 alin. (3)), pct. 108 (cu referire la art. 62 alin. (12) şi (13)) şi pct. 112 )(cu referire la art. 623) din acelaşi act normativ.
Pe de altă parte, Plenul CCR a constatat că mai multe articole din actul normativ, precum şi sintagmele "comisiile speciale parlamentare pentru controlul activităţilor serviciilor de informaţii", "informare conformă", "precum şi procedurile judiciare", "ori la alte autorităţi publice, în orice funcţii, inclusiv cele de demnitate publică numite", "precum şi la instituţii ale Uniunii Europene sau organizaţii internaţionale, la solicitarea Ministerului Justiţiei", "nu îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute la art. 5 şi art. 8" şi "funcţia de ministru al Justiţiei", sunt neconstituţionale.
În comunicat se preciza că mai multe decizii, printre care şi cea privind constituţionalitatea legii în ansamblul său, au fost luate cu majoritate de voturi, în cazul altor texte fiind înregistrată unanimitate de voturi. AGERPRES/(AS - autor: George Onea, editor: Claudia Stănescu, editor online: Irina Giurgiu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
© 2025 Agenția Națională de Presă AGERPRES
Conținutul acestui site este proprietatea Agenției Naționale de Presă AGERPRES. Este interzisă republicarea sau redistribuirea conținutului fără menționarea sursei.
Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.
Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:
Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.
< | may 2025 | > | ||||
---|---|---|---|---|---|---|
su | mo | tu | we | th | fr | sa |
27 | 28 | 29 | 30 | 1 | 2 | 3 |
4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 |
18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 |
25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
< | june 2025 | > | ||||
---|---|---|---|---|---|---|
su | mo | tu | we | th | fr | sa |
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |