Aproape 40.000 de credincioşi ortodocşi pe stil vechi din Timiş, dintre care peste 20.000 de sârbi, sărbătoresc sâmbătă Ajunul Crăciunului iar seara, întreaga comunitate se adună în curţile bisericilor lor pentru arderea trunchiului de stejar, obicei numit Badnjak.

''Cu o zi înainte de Ajun, bunicul, tata şi alţi câţiva bărbaţi voinici mergeau în pădurea de la marginea satului, prin zăpadă, de unde aduceau un trunchi de stejar şi-l duceau în curtea bisericii, unde era ars seara, în prezenţa oamenilor care participau la vecernie. Când eram mic, porneam în dimineaţa de Ajun prin sat cu prietenii de-o seamă, cântând colinda 'Ne daţi ori nu ne daţi să mâncăm cârnaţi!', în limba sârbă. Abia aşteptam să ajungem acasă, pentru că mama ne făcea 'cesniţa', o plăcintă foarte dulce, însiropată în miere şi cu multă nucă, aşa cum este baclavaua'', a relatat pentru AGERPRES Dragan Liuba, din Recaş.

El mai spune că familia sa era ''privilegiată'', întrucât, fiind sârbi, nu dădeau bani pe brad, pentru că îl primeau de la vecinii români care tocmai îl despodobeau.

Vineri seara, sârbii din Timişoara participă la ceremonialul aprinderii lăstarilor de stejar, cântând colinde tradiţionale sârbeşti de Crăciun, de la ora 17,00, în curtea Vicariatului Sârbesc, după care vor participa la slujba vecerniei de la Biserica Ortodoxă Sârbă de la Vicariatul Sârbesc.

La plecare vor primi legături din crenguţe de stejar cu paie, pe care le duc acasă. Crenguţele semnifică puterea şi tăria cu care va fi întâmpinat Noul An iar paiele simbolizează locul unde s-a născut Pruncul Iisus. AGERPRES/(AS - autor: Otilia Halunga, editor: Antonia Niţă, editor online: Ada Vîlceanu)