COD GALBEN: 22-01-2018 ora 21 Intre 21:30 si 02:00 se va semnala ceaţă ce determină scăderea vizibilităţii local sub 200 m şi izolat sub 50 m in Județul Olt, Județul Vâlcea; COD GALBEN: 22-01-2018 ora 20 Intre 20:00 si 23:00 se va semnala - intensificări ale vântului cu rafale, in general de 55 - 65 km/h. in Județul Constanța, Județul Tulcea;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 3 dec /Agerpres/ - România şi Polonia au capacitatea şi potenţialul de a influenţa politicile şi configuraţia proiectului european din postura de contributori, iar din punct de vedere al colaborării economice dintre cele două state, situaţia evoluează de la an la an, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, ambasadorul României în Polonia, Ovidiu Dranga.

În viziunea diplomatului român, relaţia dintre România şi Polonia se află la cel mai înalt nivel de dezvoltare din istoria sa, iar în acest context oportunităţile de business atât pentru investitorii români, cât şi pentru cei polonezi sunt extrem de importante.

Ovidiu Dranga a vorbit, de asemenea, în interviul acordat AGERPRES, despre parteneriatul strategic dintre cele două state, evoluţia numărului de turişti polonezi care aleg România ca destinaţie de afaceri sau de vacanţă, despre ce îi lipseşte României pentru a ajunge la nivelul Poloniei din punct de vedere economic şi, implicit, pentru a deveni un lider regional, respectiv despre dezvoltarea regională în privinţa securităţii energetice.

AGERPRES: Cum se vede România în Polonia şi cum este percepută comunitatea românească din această ţară?
Ovidiu Dranga: În prezent, relaţia dintre România şi Polonia se află la cel mai înalt nivel de dezvoltare din istoria sa. Cele două state se percep reciproc şi se comportă ca parteneri apropiaţi, cu interese strategice comune sau compatibile. Prietenia polono-română este, înainte de toate, fundamentată pe proximitatea geografică şi profilul geopolitic ale spaţiului baltic şi pontic, care au creat premisele unui parcurs istoric similar pentru România şi Polonia. Relaţiile polono-române au evoluat constant, iar solidaritatea reciprocă a căpătat noi dimensiuni, după ce ambele naţiuni au depăşit experienţa traumatizantă a regimului comunist.

În ceea ce priveşte comunitatea românească din Polonia, aceasta este relativ redusă din punct de vedere numeric - 3.500 de cetăţeni români înregistraţi - şi distribuită relativ uniform pe întreg teritoriul Poloniei, cu concentrări mai semnificative în marile centre urbane: Varşovia, Cracovia, Lodz, Katowice şi Wroclaw. Specificul acesteia este însă dat de faptul că este formată preponderent din tineri, cu studii superioare, angajaţi pe poziţii de conducere la firme polone şi multinaţionale, respectiv antreprenori, proprietari sau asociaţi la firme polone care au legături de afaceri cu România.

Nu în ultimul rând, aş vrea să salut prezenţa în Polonia a unui număr de 120 de militari români de la Batalionul 228 Apărare Antiaeriană "Piatra Craiului" din Braşov, dislocaţi la Orzysz, în perioada septembrie 2017 - martie 2018. Detaşarea acestora in Polonia - alături de militari polonezi, americani, britanici şi croaţi - face parte din măsurile NATO pentru întărirea apărării flancului estic al Alianţei.

AGERPRES: Aveţi date legate de evoluţia numărului de turişti români care aleg Polonia ca destinaţie de vacanţă sau de afaceri?
Ovidiu Dranga: Autorităţile române nu centralizează aceste date, însă potrivit statisticii poloneze, numărul de sosiri al cetăţenilor români, în 2016, a fost de circa 77.000, indiferent de scopul călătoriei.

AGERPRES: Tot pe segmentul de turism, aveţi date despre numărul de turişti polonezi care aleg România ca destinaţie de vacanţă, dar şi pentru muncă?
Ovidiu Dranga: Conform statisticilor oficiale, în 2016, Polonia a ocupat locul 4 în Uniunea Europeană ca ţară de origine a turiştilor străini cu peste 302.000 de sosiri (primul loc fiind ocupat de Bulgaria, situaţie explicabilă prin prisma proximităţii geografice, urmată de Germania şi Italia). Polonia a devansat astfel ţări cu o populaţie mult mai numeroasă decât a sa, precum Franţa şi Marea Britanie.

Pe primul semestru al lui 2017, numărul de turişti polonezi care au vizitat ţara noastră este de peste 140.000, fiind înregistrată o creştere de 14% faţă de perioada similară a anului precedent. Cred că această evoluţie pozitivă se datorează şi eforturilor de promovare a imaginii României în Polonia întreprinse în 2016 şi as vrea să evidenţiez, în acest sens, că România şi-a asumat statutul de ţara-parteneră a Târgului Internaţional de Turism de la Varşovia din noiembrie 2016. Totodată, sunt bucuros să remarc o prezenţă românească însemnată şi la ediţia curentă, care s-a desfăşurat zilele acestea.

Un alt proiect de succes lansat în această vară - organizarea caravanei auto GO Romania, formate din circa 15 autoturisme Dacia (modele 1100, 1300 şi 1310) şi Polski Fiat - a fost o iniţiativă a Ambasadei care a presupus refacerea traseului parcurs de turiştii polonezi spre litoralul românesc al Mării Negre, în anii '70-'80.

AGERPRES: Din punct de vedere al schimburilor comerciale româno-poloneze, cum se prezintă situaţia la ora actuală?
Ovidiu Dranga: În 2016, schimburile comerciale bilaterale au crescut cu 13,5%, însumând 5,1 miliarde euro, din care 1,6 miliarde euro exporturi româneşti (+13,1% comparativ cu anul 2015) şi 3,5 miliarde euro importuri din Polonia (+13,7%). Balanţa comercială a rămas deficitară (-1,8 miliarde euro), raportul exporturi/importuri fiind de 1/2.

La 31 iulie 2017, valoarea schimburilor comerciale bilaterale a fost de 2.391,5 milioane euro (creştere cu 20,1% faţă de aceeaşi perioadă din 2016), din care exportul 1.136,2 milioane de euro (mai mult cu 20,1%) şi importul 2.255,3 milioane de euro (creştere 20,0%). Soldul balanţei comerciale a fost de minus 1.119,1 milioane de euro, defavorabil părţii române şi în creştere faţă de iulie 2016 cu 20%.
Cele mai importante grupe de produse ale exportului românesc în Polonia au fost: maşini, aparate, echipamente electrice, circa 24,7%; vehicule, aeronave şi echipamente de transport, un procent de 20%; metale comune şi articole metalice - 13,5%; mase plastice şi articole, cauciuc - 9,4%; confecţii textile, în jur de 5%.
De asemenea, cele mai importante grupe de produse ale importului românesc din Polonia au fost: maşini, aparate, echipamente electrice - 17,9%; metale comune şi articole metalice - 10%; produse alimentare, băuturi şi tutun, în jur de 9,9%; vehicule, aeronave şi echipamente de transport - 8,7% şi confecţii 8%.

AGERPRES: În 2009, România şi Polonia parafau un acord de cooperare prin care urma să se confirme faptul că cele două ţări sunt parteneri strategici apropiaţi. Cum au evoluat lucrurile de atunci şi până în prezent şi ce urmează?
Ovidiu Dranga: Indiscutabil, avem o cooperare bilaterală substanţială, bazată pe un parteneriat strategic solid; suntem parte a aceleiaşi familii şi aceasta ne încurajează să acţionăm în aceeaşi manieră, sincronizându-ne poziţiile. Ţări partenere în Uniunea Europeană şi NATO, România şi Polonia împărtăşesc, astăzi, percepţii similare asupra viitorului într-un context geopolitic tot mai complicat şi au un interes natural pentru susţinerea politicii de vecinătate a UE, al cărui scop este crearea unui spaţiu orientat spre valori europene, şi consolidarea flancului estic al NATO.

Relaţia noastră bilaterală a trecut, astfel, în etapa construcţiei politico-diplomatice sustenabile, cu obiectivul comun, pentru următorii 10-15 ani, de a creşte rezilienţa strategică a zonei aflate între Marea Baltică, Marea Neagră şi Marea Adriatică ("strategic frontline resilience").

România şi Polonia au potenţialul de a influenţa politicile şi configuraţia proiectului european din postura de contributori. Pe harta Europei şi a spaţiului euroatlantic, ţările noastre sunt puncte de certitudine, de stabilitate şi continuitate geostrategică, dar şi voci puternice care pledează constant şi eficace pentru o Europă mai aproape de cetăţeni, clădită pe valori comune şi interese convergente. România şi Polonia sunt state pivot la graniţa estică a UE şi NATO, responsabilitate pe care şi-au asumat-o inteligent şi pragmatic, prin lansarea, în 2015, a Formatului Bucureşti 9, în vederea asigurării unei contribuţii directe la securitatea şi stabilitatea regiunii, a NATO şi UE în ansamblul lor.

Acest demers, care porneşte de la premisa că Europa Centrală cunoaşte o formă de emancipare strategică în beneficiul solidarităţii europene şi transatlantice, cu efect de contagiune pozitivă asupra vecinătăţii estice, a înregistrat deja rezultate concrete, palpabile, cum ar fi prezenţa aliată consolidată pe flancul estic şi nu ar trebui să producă îngrijorări sau disconfort niciunui partener sau aliat. Dimpotrivă, aceste consultări în format regional pe teme de securitate, care vor continua şi în 2018, când sunt programate, la Bucureşti, reuniuni la nivelul miniştrilor apărării şi preşedinţilor de parlamente, respectiv, al şefilor de stat, la Varşovia, îşi propun să menţină în prim planul dezbaterii strategice subiecte esenţiale ale agendei euroatlantice, cum ar fi cooperarea NATO-UE sau reacţia occidentală la ameninţările hibride.

De asemenea, România participă activ şi la alte formule de cooperare regională. Anul viitor organizăm în România Summit-ul Iniţiativei celor Trei Mări, plecând de la convingerea că Europa Centrală este o regiune în care infrastructura de transport şi cea aferentă energiei trebuie extinse, iar legăturile economice, nu doar cele comerciale, trebuie consolidate, având ca vectori conectivitatea, inovarea şi spiritul antreprenorial autentic. Cu implicarea României şi Poloniei, Europa Centrală poate deveni "start-up region", ţările noastre fiind noduri-cheie ('key hubs') într-o regiune cu economii emergente ("emerging economies"), în majoritate membre OCDE, definită din ce în ce mai pregnant ca o reţea de reţele ("network of networks").

La capitolul proiecte, daţi-mi voie să punctez şi că, în 2018, România aniversează Centenarul Marii Uniri, iar Polonia sărbătoreşte Centenarul recâştigării independenţei, ceea ce creionează contextul adecvat pentru un program comun de manifestări culturale, sub înalt patronaj politic.

AGERPRES: Ce credeţi că lipseşte României pentru a ajunge la nivelul Poloniei din punct de vedere economic şi, implicit, pentru a deveni un lider regional?
Ovidiu Dranga: Poate părea paradoxal, dar Polonia a iniţiat procesul de reforme cu aproape zece ani înaintea schimbării de regim din 1989. Deşi supuşi diferitelor forme de restrângere a libertăţii începând cu 1981, liderii 'Solidarităţii' au pregătit, cu responsabilitate, tranziţia paşnică la democraţie, produsă ca urmare a negocierilor cu autorităţile comuniste, elaborând politicile şi constituind echipele care au avut succes în anii '90 ai secolului trecut. Apoi, a fost asigurată continuitatea reformelor dincolo de ciclurile electorale.

Polonezii au acceptat sacrificii în numele binelui comun şi pentru că, încă din timpul comunismului, cunoscuseră elemente de piaţă liberă, în special în zona serviciilor, şi pământul rămăsese preponderent în proprietate privată după 1945. Existau, aşadar, "insule" sau "enclave" antreprenoriale în societate, care aşteptau momentul prielnic să se consolideze, să se extindă şi să se unească, creând condiţii favorabile pentru performanţă şi progres în toate domeniile. Nu este, deci, întâmplător, spre exemplu, că incubatorul de afaceri Google Campus Warsaw este printre puţinele centre de acest tip deschise de compania americană în lume sau că Varşovia găzduieşte, începând din 2010, Centrul Ştiinţific Copernicus - o instituţie cu profil educaţional-ştiinţific, cu exponate interactive deosebit de apreciate de copii şi considerată de unii drept "cel mai inteligent loc de joacă". Şi în această privinţă, Polonia poate servi drept sursă de inspiraţie pentru ţara noastră.

Toate acestea au consolidat baza politică şi economică a integrării europene şi euro-atlantice. Spre deosebire de România, Polonia a beneficiat încă de la începutul perioadei de tranziţie de experienţă antreprenorială relevantă, iar multe companii locale au luat în considerare expansiunea externă încă din etapa de elaborare a strategiei de dezvoltare. În special în faza iniţială, au fost avute în vedere pieţele apropiate geografic, cât şi similitudinile cultural-societale, ceea ce explică prezenţa consistentă a vectorului economic polonez în România şi în Europa Centrală şi de Est, în general.

Cel de-al doilea aspect este legat de poziţia geografică. Cel mai mare avantaj pe care Polonia îl are în raport cu ţara noastră este, probabil, acela că se învecinează cu Germania - cea mai mare economie europeană şi cel mai mare partener comercial pentru aproape toate ţările europene. Prin contrast, toţi vecinii din România au economii mai mici decât a noastră şi, în plus, economiile ţărilor vecine României nu sunt printre cele mai dezvoltate. A avea vecini puternici din punct de vedere economic stimulează îmbunătăţirea mediului de afaceri şi modernizarea instituţională şi legislativă în materie fiscală şi financiar-bancară, deoarece contagiunea pozitivă are impact imediat şi decisiv. Polonia beneficiază, de asemenea, de acces la Marea Baltică şi, prin extensie, la puternicele economii scandinave, situându-se, totodată, mai aproape de oceane, în timp ce România are ieşire doar la Marea Neagră, în jurul căreia nu există state riverane cu economii atât de performante, şi este mai departe de ocean.

Dincolo de aceste considerente economice punctuale, eu cred că - din perspectivă politică mai amplă - aşa cum aminteam anterior, România şi Polonia alcătuiesc un veritabil nucleu de iniţiativă politică în Europa Centrală, completându-se reciproc. Atât la Bucureşti cât şi la Varşovia, se conştientizează faptul că, împreună, putem realiza mai mult, mai repede şi mai bine.

AGERPRES: În ceea ce priveşte domeniul energetic, citeam la un moment dat că ideea Poloniei de a fi creată o piaţă comună a gazului a fost preluată de Uniunea Europeană. În acest context, România şi-a reiterat intenţia de deveni independentă din punct de vedere energetic. Cum comentaţi cele două idei?
Ovidiu Dranga: Este o certitudine că Polonia lucrează intens la diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale. Printre altele, operatorul de gaze naturale de stat din Polonia PGNiG intenţionează să construiască un gazoduct între Polonia şi Norvegia - aşteptat să devină operaţional din anul 2022 - pentru a diminua dependenţa ţării de gazul rusesc. Deja, începând din decembrie 2015, în portul polonez Swinoujscie au început să sosească transporturi de gaze naturale lichefiate din Qatar. Terminalul Swinoujscie are o capacitate iniţială de 5 miliarde mc/an, ceea ce reprezintă o treime din necesarul anual de gaze al Poloniei şi se are în vedere extinderea capacităţii până la 7,5 miliarde de metri cubi.

România şi Polonia se numără printre statele europene care au apreciat, într-o scrisoare transmisă în luna martie 2016 preşedintelui Comisiei Europene, că planurile companiei Gazprom de legate de North Stream contravin intereselor Uniunii Europene şi riscă să destabilizeze şi mai mult Ucraina. Guvernele semnatare au insistat pentru păstrarea rutei de transport prin Ucraina, acest lucru fiind în interesul strategic al Uniunii Europene pe ansamblu, nu doar din punct de vedere al securităţii energetice, dar şi pentru întărirea stabilităţii regiunii Europei de Est.

AGERPRES: Care este sistemul fiscal care funcţionează în Polonia şi cât de predictibilă este legislaţia pentru mediul de business?
Ovidiu Dranga: În Polonia tocmai a fost lansată 'Constituţia pentru Afaceri' - denumire generică dată unui pachet legislativ menit sa îmbunătăţească mediul de afaceri. Noile reglementări vizează simplificarea procedurilor pentru înfiinţarea şi conducerea afacerilor, cu atenţie specială acordată sectorului IMM.
Pachetul detaliază drepturile şi obligaţiile întreprinderilor şi reglementează, de asemenea, relaţiile cu administraţia publică. Se aplică principiul 'Orice nu este interzis este permis', iar noile reguli includ o prezumţie a onestităţii antreprenoriale şi un principiu de interpretare prietenoasă a reglementărilor prin care orice îndoială va fi rezolvată în favoarea antreprenorului.
Obiectivul general este de a reduce segmentul de afaceri neînregistrate, care evită astfel impozitarea, şi prin care se efectuează plăţi în numerar nedeclarate.

AGERPRES: Ce oportunităţi găsesc companiile româneşti în Polonia? Dar cele poloneze în România?
Ovidiu Dranga: Pentru facilitarea dialogului direct între comunitatea de afaceri din România şi Polonia, Ambasada României la Varşovia a iniţiat şi sprijinit reînfiinţarea, în martie 2017, a Camerei Bilaterale de Comerţ şi Industrie Polono-Română.
Domeniul de mare interes pentru investitorii din România este în IT şi servicii conexe. Cel mai bun exemplu de investiţie a unei companii româneşti în Polonia este investiţia companiei Dante International (eMAG) în Polonia, care a achiziţionat platforma Agito.pl la începutul anului 2015 (pentru suma de 10 milioane euro) şi care preluat între timp domeniul emag.pl. Prin aceasta achiziţie, eMAG devine cea mai mare platformă de comerţ electronic din Europa Centrală şi de Est. Acesteia i se adaugă, printre altele - Nissa şi Superbet, companii 100% româneşti.

Conform statisticii ONRC, la 30 septembrie 2017, erau înregistrate în România 996 de societăţi cu capital polonez (0,47%), cu un capital direct investit de 415,8 milioane euro. Polonia se situează pe locul 18 în rândul investitorilor străini din ţară noastră, cu 0,97% din totalul investiţiilor (faţă de locul 25 în prima parte a anului 2013). Numai în anii 2015 şi 2016 au fost înregistrate 117 firme noi, cu un capital însumat de 653.000 de euro, iar în semestrul I 2017, 43 de firme noi cu un capital social investit de 105.000 euro. Dintre principalii investitori polonezi menţionăm: Maspex - Tymbark la Vălenii de Munte, producţie de sucuri naturale, băuturi instant, Cab Pack în Bucureşti - ambalaje uşoare din aluminiu, pentru industria alimentară, Uzinele Sodice Govora - compania poloneză Ciech, Romceram SA din Roman - Cersanit Polonia, Diana Forest din Bacău - compania Barlinek, producător de parchet din lemn, Macon SA Deva - Entreprise Investors Polonia, Grupul Selena a preluat producătorul de materiale de construcţii Euro MGA, Grupul Coifer Romania a fost preluat de către Polimex Mostostal - construcţii din oţel, Grupul Asseco - domeniul IT, Porta la Arad - producţia de uşi din lemn, Atlas Group - linie de producţie ghips şi vopsele de faţadă, în noua fabrica din Fundulea, PKN Orlen - terminal feroviar pentru bitum, la Floreşti - Prahova, Fondul de investiţii Getin Holding a achiziţionat, în noiembrie 2013, Romanian International Bank, iar în septembrie 2014, Volksbank Leasing Romania.

De asemenea, în cursul anului 2015, Grupul Getin a lansat banca Idea Bank. Putem aminti preluarea de către AmRest Holding a reţelei Starbucks din România, în martie 2015, precum şi încheierea în august 2015, a unui acord de cooperare cu Alior Bank - Telekom Romania pentru oferirea de servicii bancare către T-Mobile, acord care îşi produce efectele în cursul acestui an.

AGERPRES: Cum văd investitorii polonezi piaţa de capital din România?
Ovidiu Dranga: Mai multe fonduri de investiţii din Polonia investesc în România, pe lângă cele menţionate mai sus, de exemplu: Resource Partners, ABRIS Capital Partners sau fondul de investiţii Carpathia Capital, gestionat de INC SA din Polonia, care a achiziţionat 10% din firma românească Bittnet System SA - furnizor de servicii de training IT - pentru a o lista pe piaţa AeRO, fiind una din cele două firme care au inaugurat AeRO. Fondul polonez de investiţii intenţionează să investească circa 7 milioane de euro în sectorul IMM-urilor din România.

AGERPRES: Câte firme cu capital românesc există în Polonia şi în ce domenii de activitate?
Ovidiu Dranga: Conform statisticilor Băncii Naţionale a Poloniei, activele din investiţiile româneşti în Polonia se ridicau, la 31 decembrie 2016, la aproximativ 80 milioane euro. La sfârşitul anului 2016, însă, ca urmare a mişcărilor de capital între firmele-mamă şi subsidiare, precum şi a creditelor contractate, volumul cumulat a devenit negativ, respectiv minus 37,1 milioane euro.
Cele mai importante firme cu capital românesc înregistrate în Polonia sunt din în domeniul ITC - eMAG Polska (Dante International a achiziţionat în 2015 platforma Agito.pl), Zumzi/Neogen, după ce Neogen a achiziţionat, în prima parte a anului 2015, platforma Gruper.pl - a doua platformă online de cupoane de reduceri din Polonia, Safe Fleet Polska (servicii de monitorizare prin GPS şi alte servicii IT), UTI Polska (servicii IT, construcţii, industria de apărare), în industria alimentară - Tohani Polska (vinuri), Global Food Poland, filială a European Drinks S.A. (băuturi răcoritoare, ape minerale), în infrastructură - în 2016 compania Electrogrup şi-a deschis o filială în Polonia, Electrogrup PL SP Z.o.o, prin care realizează lucrări de infrastructură energetică şi telecomunicaţii în Polonia - în textile şi confecţii - în octombrie 2017, s-a deschis, în Polonia, primul magazin al unui brand românesc de confecţii 'Nissa'.

În acelaşi timp, se remarcă şi apariţia unor companii înfiinţate de diaspora românească din Polonia în sectorul industriei alimentare (import şi retail de vinuri şi produse alimentare româneşti), industria electronică şi IT, piaţa de capital şi consultanţă.AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica)
Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.